BNR a aprobat Raportul asupra inflației, ediția februarie 2025!
Reprezentanţii Băncii Naţionale a României au dat publicităţii cursul valutar pentru luni, 17 februarie 2025, iar cifrele afişate arată că leul românesc a câştigat teren important în raport cu dolarul american.
Banca Națională a României (BNR) a anunțat luni un curs de referință de 4,9770 lei pentru un euro, de la un curs de 4,9771 lei înregistrat vineri. Dolarul a ajuns la 4,7452 lei, de la un curs de 4,7550 lei.
Lira sterlină este cotată de BNR la 5,9787 lei, față de 5,9799 lei, iar francul elvețian este cotat la 5,2678 lei, de la un curs de 5,2715 lei.
Aurul a fost cotat la 442,2466 lei pentru un gram, față de 448,7474 lei.
„În şedinţa de vineri, Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia februarie 2025, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile. Potrivit prognozei actualizate, rata anuală a inflaţiei va cunoaşte o fluctuaţie pronunţată în semestrul I 2025 – pe fondul efectelor de bază în dublu sens ce se vor manifesta pe acest orizont de timp – iar în semestrul II va descreşte pe o traiectorie mai ridicată decât cea din proiecţia precedentă, menţinându-se deasupra intervalului ţintei până la finele anului curent. Totodată, după ce va coborî în primele luni din 2026 uşor sub limita de sus a intervalului ţintei, rata anuală a inflaţiei va rămâne constantă până la capătul orizontului de prognoză, pe un palier doar marginal inferior celui previzionat anterior. Descreşterea va avea ca resorturi efecte de bază dezinflaţioniste şi influenţe venite din decelerarea creşterii preţurilor importurilor, precum şi din ajustarea descendentă a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt -pe o traiectorie mai ridicată totuşi decât în proiecţia precedentă -, alături de manifestarea cu un decalaj de timp a efectelor dezinflaţioniste ale deficitului de cerere agregată, anticipat să se deschidă şi să crească moderat în anul curent, dar să se restrângă gradual ulterior”, se arată în comunicat.
Potrivit sursei citate, incertitudini şi riscuri continuă să decurgă din conduita viitoare a politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, impactul prezumat al măsurilor fiscal-bugetare corective implementate sau adoptate până acum, iar, pe de altă parte, cerinţa consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum şi cu procedura de deficit excesiv.