Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi deschid expoziţia „București. O stratigrafie în hărți și planuri”
Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) și Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi (MNHCV) anunță deschiderea expoziției „București. O stratigrafie în hărți și planuri”. Evenimentul va avea loc miercuri, 21 mai, începând cu ora 18ꓽ00, la sediul Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi din strada Londra nr. 39, București.
Proiectul expoziţional este organizat de Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi, cu susținerea Ministerului Culturii, în parteneriat cu Muzeul Municipiului București, Anticariat Unu și Lavița Verde. La realizarea expoziției au contribuit Dragoș Stăncescu (fotografii istorice) și Radu Oltean (ilustrator secvențe istorice).
Expoziţia este curatoriată de Mihai Florea, muzeograf (MNIR), împreună cu Ştefan Huţanu, arhitect şi designer 3D (Lavița Verde) și Eugen Grama, muzeograf (MNHCV).
Expoziția „București. O stratigrafie în hărți și planuri” propune o explorare a istoriei urbane a Bucureștiului, începând cu mijlocul secolului al XIX-lea până în prezent, prin intermediul unor documente, planuri, hărți, imagini de arhivă și o machetă 3D, ce reconstituie locuri și zone astăzi dispărute ori profund schimbate din structura urbană a Bucureștiului.
„Expoziția oferă vizitatorilor o adevărată incursiune pe străzile Bucureștiului de la mijlocul veacului al XIX-lea. Orașul pare că prinde viață prin intermediul hărților și planurilor, dar și al fotografiilor de epocă. Prin realizarea cartografică, făcută de baronul Arthur Rudolf von Borroczyn, veți putea retrăi atmosfera celui mai mare oraș al Valahiei, la 1846: străzi sau clădiri impozante care au rezistat până astăzi, locuri prin care au trecut mari personalități istorice, târguri aglomerate, trăsuri și calești trase de cai, evenimente și istorii captivante sunt dezvăluite prin prisma planurilor și hărților Bucureștiului de odinioară. Reconstituirea țesutului urban al orașului la mijloc de secol XIX prin intermediul unei machete la scară, întregește experiența vizitatorilor pe întreaga durată a expoziției.” -Mihai Ștefan Florea, curator și muzeograf (MNIR).
Expoziția își propune prezentarea detaliată a planurilor și hărților care au surprins Bucureștiul începând cu anul 1843 și până după Primul Război Mondial. Baza cartografică este asigurată de planul Borroczyn, primul plan cadastral al orașului, realizat între 1844 și 1846 de maiorul prusac Arthur Rudolf von Borroczyn și echipa sa. De asemenea, vor fi prezentate diferite documente relevante care ajută la înțelegerea eforturilor de cartografiere urbană din prima jumătate a secolului al XIX-lea.
Pe lângă macheta 3D, hărți și planuri, în expoziție se află lucrări de grafică ce prezintă peisaje urbane din Bucureștiul secolului al XIX-lea, precum și o rară panoramă a orașului văzut din Turnul Colței; aceasta a fost realizată pe baza unor fotografii atribuite artistului Carol Popp de Szathmary, unul dintre primii fotografi documentariști din Regatul României. Imaginea recreată a orașului, prin intermediul proiecțiilor și al machetei, completează această călătorie vizuală și documentară, oferind vizitatorilor o experiență imersivă și educativă.
Expoziţia poate fi vizitată în perioada 22 mai –7 septembrie 2025, de miercuri până duminică, între orele 10ꓽ00 – 18ꓽ00, la Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi.
Ștefan Huțanu a studiat Urbanism la Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu” și lucrează de peste un deceniu în publicitate ca artist 3D. În timpul liber, dă viață unui proiect pasionant: reconstruiește digital Bucureștiul vechi, așa cum arăta între 1844 și 1847, folosind inteligența artificială și modelarea 3D. Pe pagina sa de Facebook, numită Lavița Verde, a publicat deja imagini spectaculoase cu case, străzi și personaje dispărute, dar și momente dramatice din istoria orașului, cum a fost Marele Foc din 1847.
Mihai Ștefan Florea este muzeograf la Muzeul Național de Istorie a României și, din 2014, coordonator al colecției de Cartografie Istorică. Este doctor în științe, cu o teză dedicată administrării patrimoniului imobil, incluzând situri arheologice și monumente istorice.
Eugen Grama este muzeograf în cadrul Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi, licenţiat al Facultăţii de Geografie din Bucureşti şi absolvent al unui program de master în domeniul planificării teritoriale. Printre interesele sale profesionale se regăsesc geografia istorică, cartografia şi istoria ecleziastică, cu precădere istoria Bizanţului.