Avalanșă de „perle”, la Evaluarea Națională, la lucrările de la limba și literatură română

Examenul de evaluare națională le-a oferit profesorilor ocazia să culeagă, și anul acesta, cantități impresionante de ”perle” din lucrările la proba de limba română. Mulți elevi s-au întrecut în greșeli de exprimare, fracturi de logică și mostre de umor involuntar fără nicio legătură cu rezolvarea subiectelor.

Peste 159.000 de elevi de clasa a VIII-a au  susținut, luni, prima probă din cadrul examenului de evaluare națională – proba scrisă la limba română. Elevii au avut două texte suport – unul din Radu Tudoran  (romanul ”Toate pânzele sus!”) și al doilea din Emil Racoviță , ”Spre Polul Sud” -,  pe baza cărora au avut de rezolvat mai multe cerințe. La subiectul al II-lea, cerința a fost redactarea unei compuneri de minimum 150 de cuvinte în care să fie prezentată o întâmplare dintr-o excursie.

La corectarea lucrărilor, profesorii au avut, și anul acesta, ocazia de a descoperi numeroase ”perle”. Asta deoarece – nicio surpriză! -, mulți elevi s-au întrecut în greșeli de exprimare, fracturi de logică și mostre de umor involuntar fără nicio legătură cu rezolvarea subiectelor.

Evident, ”perlele” cu pricina, dincolo de amuzamentul pe care îl provoacă, afectează nota la această probă, media la evaluare și, implicit, șansele privind admiterea la liceul dorit, notează stirileprotv.

Pentru intrarea la liceu, se ține cont de media generală la evaluarea națională susținută de absolvenții clasei a VIII-a, calculată ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor obținute la probele examenului de evaluarea națională.

Iată, mai jos, o selecție a ”perlelor” furnizate de unii dintre elevii care au dat proba scrisă la limba română. Unele dintre ele, găsite mai ales în compuneri, trădează o posibilă intenție a candidaților de a fi amuzanți cu orice preț, chiar cu riscul de a fi depunctați.

Ploaie de ”perle” la evaluare

  • “Personajul avea un cap de păsărică și niște șoareci deasupra genunchilor”
  • “Omul era îmbrăcat căcăcios (sic!), așa cum îl descrie autorul, și era peticit ca Franchenștain”
  • “Reușita unei călători depinde în primul rând de punga cu mâncare. Mama pune cornuri, tata pune bere”
  • “Sunt mut în vorbire și scriu mult pe foaie. Mai ales în compuneri”
  • “Am făcut o excursie în stomacul meu. Am intrat pe gură, unde am văzut o carie nouă. M-am aruncat pe gât și am făcut Pleosc! în stomac. Acolo am găsit un burger făcut pilaf și o înghețată topită, când a început să plouă. Am uitat că atunci beam niște ceai”
  • “Când plecăm la mare, mama pregătește senvișuri și apă, a zis că nu ia pizza că vomit în mașină”

Mulți candidați au demonstrat carențe la gramatică majore.

  • “Să fi elev e foarte greu. Eleviii au teme foarte multe”
  • De o dată cerul s-a înorat”
  • “Am ajuns la Zoo, unde tigrul a mâncat capul unui coleg. Dar noi l-am scos, iar doctorii l-au cusut la loc. Apoi neam jucat în parc”

La anumite cerințe, elevii au avut de făcut comparații între textele la prima vedere și lecturile suplimentare – nou prilej de a oferi ”perle”.

  • “Asociez cartea ‘Toate pânzele sus’ cu ‘Fram’, pentru că în amândouă e ocean și animale marine”
  • “Această operă are multe în comun cu Greuceanu, pentru că și marinarii sunt niște uriași ai mărilor”

Candidaților li s-a cerut și sensul expresiei ”a tăia frunze la câini”. Prea dificilă cerința pentru unii dintre ei, printre care cel care a explicat astfel: “Să tai frunză la câini înseamnă să hrănești câinii. Și ei au nevoie să mănânce legume”.

Conform baremului, cinci puncte din 100 sunt rezervate pentru coerența exprimării, trei pentru punctuație, patru pentru ortografie și trei pentru respectarea numărului de cuvinte din cerință.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.