ANAF a pus ochii pe românii rău-platnici!

Statul român va pune în practică multe măsuri noi care au ca scop creșterea gradului de colectare a impozitelor și taxelor locale. Măsurile sunt incluse într-un proiect de lege privind reforma administrației publice locale, lansat în dezbatere publică, la 7 august, de Ministerul Dezvoltării.

Concret, măsurile presupun de la aplicarea de penalizări automate și impozite majorate, până la extinderea executării silite asupra unor categorii de venituri protejate până acum. Astfel, dacă amnistia fiscală oferea anul trecut facilități și bonificații restanțierilor și celor bun-platnici, noile măsuri aduc constrângeri mult mai dure și sancțiuni directe pentru cei care nu-și plătesc la timp obligațiile fiscale.

Același proiect mută presiunea fiscală direct în teritoriu, prin faptul că primăriile vor avea acces la mai multe date, mai multă putere de sancțiune și mai puține obstacole birocratice. ”Reforma administrativă prevede măsuri pentru colectarea taxelor şi impozitelor în vederea asigurării echităţii sociale şi a sustenabilităţii financiare a administraţiilor publice locale, eficientizarea autorităţilor, o disciplină financiară mai bună şi măsuri care sporesc procesul de descentralizare”, explică Ministerul Dezvoltării.

Una dintre cele mai dure măsuri din proiect îi vizează pe cei care construiesc o clădire fără autorizație sau cu autorizația expirată. Dacă până acum sancțiunile erau, de regulă, contravenționale, proiectul introduce o lovitură fiscală de lungă durată, prin faptul că, ”pentru lucrările realizate fără autorizație de construire, cu excepția celor edificate anterior datei de 1 august 2001, valoarea de impozitare se calculează în raport cu suprafața clădirii executate și se stabilește un impozit majorat cu o cotă de 100% față de valoarea de impozitare stabilită conform legii, pentru o perioadă de 5 ani, începând cu anul următor constatării”, notează ziare.com.

În practică, dacă pentru o casă impozitul anual era 800 de lei, constatarea unei construcții ilegale dublează suma la 1.600 de lei, timp de cinci ani, ceea ce duce la o penalizare totală de 4.000 de lei pentru un astfel de caz. Măsura va viza și garajele, anexele, terasele închise sau alte construcții permanente, se precizează în proiectul de act normativ.

De asemenea, conform noilor prevederi, nu mai este suficient ca un contribuabil să anunțe primăria doar atunci când ridică o clădire nouă, ceea ce înseamnă că extinderile, mansardările, schimbarea destinației unei încăperi sau compartimentările trebuie declarate fără întârziere. ”Declararea clădirilor în vederea impunerii reprezintă o obligație legală (…) chiar dacă ele au fost executate fără autorizație de construire sau cu nerespectarea acesteia. În situația nedeclarării clădirii, valoarea impozitului se majorează succesiv, cu 30% pentru fiecare interval de întârziere sau fracție de interval de 6 luni de întârziere”, se arată în proiect. Dacă plătitorii taxelor și impozitelor întârzie două perioade consecutive de șase luni, atunci putem vorbi deja de o majorare de 60 la sută a impozitului, conform proiectului lansat în dezbatere publică.

De asemenea, pentru clădirile cu funcționalitate mixtă, adică parțial locuință și parțial spațiu comercial, autoritatea fiscală va împărți suprafața jumătate-jumătate dacă proprietarul nu poate prezenta documente clare. ”În cazul în care contribuabilul nu declară suprafața utilizată în scop rezidențial și suprafața utilizată în scop nerezidențial (…) acestea se consideră egale, iar calculul impozitului se face corespunzător fiecărei cote”, se precizează în proiect.

Cum cotele pentru spații nerezidențiale sunt, de obicei, de câteva ori mai mari decât cele pentru locuințe, lipsa documentelor poate dubla sau chiar tripla impozitul anual, așa cum am menționat mai sus în acest material. Totodată, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și primăriile vor lucra cu aceleași baze de date, fără să mai fie nevoie ca cetățeanul să depună declarații suplimentare, prin sistemul PatrimVen, dezvoltat și administrat de creat de ANAF în 2013, pentru a permite schimbul electronic de informații între instituțiile publice. Sistemul este gândit să asigure acces rapid, securizat și standardizat la datele fiscale și patrimoniale ale persoanelor fizice și juridice, fără a mai fi nevoie de solicitări și documente pe hârtie.