Nicolae Bănicioiu, achitat de ÎCCJ pentru trafic de influență
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, luni, să admită apelurile declarate de Nicolae Băniciou şi Alexandra Cătălina Furtună împotriva deciziei din 3 octombrie 2024.
Magistraţii care au decis achitarea fostului ministrul Nicolae Bănicioiu apreciază că Parchetul nu a administrat vreo probă fiabilă şi nu a reuşit să dovedească, dincolo de orice dubiu, că acesta avea o influenţă reală asupra ministrului Sănătăţii şi că această influenţă a fost exploatată în mod intenţionat. În plus, declaraţiile martorilor denunţători – Dorin Cocoş şi Mihaela Irimescu – au fost neconcordante, multe dintre discuţiile dintre ei fiind purtate ştiind că erau supravegheaţi tehnic. În ceea ce priveşte apărarea lui Bănicioiu, instanţa a apreciat că este ” neechivocă şi credibilă”.
”În esenţă, prin actul de sesizare a instanţei s-a reţinut că inculpatul BĂNICIOIU NICOLAE, în calitate de Ministru al Tineretului şi Sportului în Guvernul României, într-o zi din perioada 21.12.2012 – 14.01.2013, a acceptat promisiunea formulată de martorii Cocoş Dorin şi Irimescu Mihaela, ca în schimbul obţinerii unor sume de bani cu titlu de dividende de la societăţile comerciale Hemos Med S.R.L. şi Disan Ortomed S.R.L., să îşi exercite influenţa asupra Ministrului Sănătăţii în vederea menţinerii în funcţie a unor manageri de spitale sau de numire în aceste funcţii a unor persoane apropiate martorilor, în funcţie de interesele acestora”, se arată în sentinţa magistraţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Înalta Curte Completul de 5 Judecători, în opinie majoritară, ”consideră că esenţa analizei în prezenta cauză constă în evaluarea credibilităţii probelor administrate în apărare şi în acuzare în scopul de a se stabili dacă standardul probei dincolo de orice îndoială rezonabilă este satisfăcut în cauză pentru a se reţine temeinicia acuzaţiei formulate de procuror”.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis achitarea fostului ministru Nicolae Bănicioiu pentru trafic de influenţă şi ridicarea măsurilor asiguratorii dispuse în cazul acestuia, respectiv să nu îi mai fie confiscată suma de 1,3 milioane de lei. Decizia instanţei este definitivă. Magistraţii au transmis că ambele complete de judecată au constat că nu sunt întrunite condiţiile pentru atragerea răspunderii penale şi subliniază că nu este necesară doar formularea unei acuzaţii penale ci este necesară probarea acesteia. ”Indiferent de presiunea şi emoţia publică creată de formularea acuzaţiei, instanţele judecătoreşti nu pot să acţionează decât în limitele legii ca o garanţie a statutului de drept”, au transmis magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.