BNR susține că Guvernul este responsabil pentru ratele mari ale românilor

Banca Națională a României (BNR) a decis, în ședința de politică monetară din luna octombrie, să mențină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5%, în pofida creșterii accelerate a inflației în timpul verii. Măsura vine într-un context economic marcat de presiuni inflaționiste puternice, de pe fondul liberalizării prețurilor la energie și al creșterilor fiscale operate în a doua jumătate a anului.

Totodată, Consiliul de Administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale pentru facilitățile de creditare și depozit, la 7,5%, respectiv 5,5%, precum și menținerea rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută. Banca centrală își motivează decizia prin necesitatea menținerii echilibrelor macroeconomice și a stabilității prețurilor, într-o perioadă caracterizată de volatilitate economică și incertitudine fiscală.

„Menținerea dobânzii-cheie este necesară pentru stabilitatea prețurilor și o creștere economică sustenabilă”, a transmis Consiliul de Administrație al BNR, într-un comunicat.

Conform datelor publicate, rata anuală a inflației a crescut de la 5,66% în iunie la 9,85% în august 2025, depășind estimările anterioare. Evoluția a fost determinată în principal de eliminarea plafonării prețurilor la energie electrică, la 1 iulie, și de majorarea TVA și a accizelor, aplicate de la 1 august. Aceste măsuri au condus la scumpiri accentuate ale energiei, alimentelor procesate și serviciilor, ceea ce a urcat inflația de bază la 7,9%.

BNR atrage atenția că piața muncii continuă să exercite presiuni asupra inflației, chiar dacă ritmul creșterii salariilor a încetinit. Costurile ridicate cu forța de muncă afectează competitivitatea externă, iar deficitul de personal, în special în sectorul privat, menține presiunile salariale. În paralel, măsurile de consolidare fiscală și creșterea taxelor ar putea tempera consumul și investițiile, contribuind la o reducere lentă a inflației în anii următori.

Pe plan macroeconomic, economia României a crescut cu doar 1,2% în trimestrul al doilea, după stagnarea din primele luni ale anului. BNR anticipează o „cvasi-stagnare” în a doua jumătate din 2025, cu un aport redus al consumului intern, deși exporturile și balanța de cont curent au arătat ușoare îmbunătățiri. În același timp, ritmul creditării private a încetinit la 8% în august, de la 9,1% în iunie, semnalând o reducere a apetitului pentru împrumuturi, mai ales în rândul companiilor.

În privința perspectivei inflației, BNR estimează o valoare de 8,8% la finalul anului 2025, cu o scădere graduală abia din 2026, spre nivelul de 3%.

„Riscul ca acest puseu inflaționist să afecteze anticipațiile pe termen mediu este redus, dar trebuie monitorizat cu atenție”, avertizează banca centrală.