Fostul șef al ANAF critică dur gradul de colectare scăzută

„ANAF a comunicat românilor că are o creştere a veniturilor de 6% faţă de trimestrul 1 din 2015. După cum mă aşteptam şi am declarat public, ministrul Anca Dragu, conştientă că dezastrul în care a adus finanţele ţării poate fi sesizat de jurnalişti, a decis să nu prezinte încasările defalcat pe fiecare lună, ci la grămadă, cumulate pe 3 luni.

Motivul? Creşterea de 6% de pe primul trimestru se datorează exclusiv lunii ianuarie 2016 – când a existat o creştere de 16% faţă de ianuarie 2015 – lună în care nu a reuşit să confişte şi să distrugă activitatea ANAF, întrucât pe atunci eram preşedintele Fiscului”, scrie Gelu Diaconu pe blog.

Important de reţinut este şi faptul că în ianuarie, deşi a existat un impact negativ ca urmare a scăderii cotei de TVA la alimente de la 24% la 9% (faţă de ian 2015), ANAF nu doar că a acoperit această „gaură”, dar a adus şi TVA suplimentar de 1 miliard de lei.

Tot în ian 2016, accizele au crescut cu cca 600 milioane de lei. De ce vorbim de TVA şi accize? Pentru că sunt impozitele cele mai expuse evaziunii şi reprezintă un indicator esenţial în analiza eficienţei luptei cu acest flagel.

În ceea ce priveşte perioada februarie – martie 2016, nu doar că nu există nicio creştere faţă de aceleaşi luni din 2015, dar se observă o scădere galopantă a încasărilor la TVA cu 1,25 miliarde lei! Acelaşi fenomen este întâlnit şi în cazul accizelor, unde scăderea în cele două luni este de 110 milioane.
Cum încearcă să explice dezastrul pe care l-au produs?

Tandemul toxic Dragu – Biriş vor să păcălească o ţară întreagă cu o explicaţie hilară: au scăzut încasările, pentru că a scăzut TVA de la 24% la 20%.

În timpul mandatului meu, aşa cum am precizat mai sus, TVA la alimente a scăzut de la 24% la 9%, iar „gaura” a fost acoperită, existând chiar TVA colectată suplimentar consistent (cca 6,5 miliarde lei în plus în 2015 faţă de 2014). Aşadar, printr-un management orientat către combaterea evaziunii, poţi acoperi cu vârf şi îndesat orice măsura de relaxare fiscală, dat fiind decalajul fiscal existent în România faţă de media UE.

Şi, ca să înţelegeţi că manipularea „tehnocraţilor” din conducerea MFP-ANAF frizează ridicolul, vă reamintesc că statisticile oficiale recunoscute la nivelul Comisiei Europene arată, aşa cum am mai semnalat, o explozie a consumului de cca 20% în luna februarie. Cu o astfel de creştere, colectarea pe luna martie, dacă ar fi fost însoţită şi de combaterea eficientă a evaziunii, ar fi trebuit să aducă un spor consistent la TVA şi accize.

Totodată, ca tabloul dezastrului să fie complet, mai reamintesc şi că, per total venituri, situaţia ar fi fost şi mai gravă dacă:

Nu ar fi înregistrat un plus de 900 milioane lei la capitolul „rest venituri”, în februarie şi martie. Această sumă este conjuncturală şi este un simplu „cadou”, întrucât aceste venituri nu se datorează activităţii ANAF. Ele provin din: prelevări din veniturile nete ale BNR, venituri din dobânzi, venituri din autorizarea jocurilor de noroc, sume neutilizate provenite din finanţarea bugetară a anilor precedenţi etc.

Nu ar fi existat OUG 44/2015, cea cu scutirea penalitatilor si a dobanzilor de intarziere, care a adus venituri suplimentare.

La final, trag acelaşi semnal de alarmă: dacă dezastrul colectării nu este oprit, relaxarea fiscală devine amintire! Stimaţi „tehnocraţi”, apucaţi-vă serios de treabă şi încetaţi să manipulaţi prin comunicate mincinoase, ca pe vremea lui Ceauşescu!”, conchide Gelu Diaconu.