Guvernul a lansat programul „România competitivă”
Guvernul a prezentat azi programul „România competitivă”, un contract economic cu populaţia prin care statul se angajează „să aducă România la adevăratul său potenţial de dezvoltare”. Programul are o serie de domenii prioritare şi soluţiile pentru dezvoltarea lor. De pildă, cum, necum, niciun cetăţean din România nu ar trebui să fie la o distanţă mai mare de 2 ore de o autostradă, arată guvernul în document. Fără ca măsurile să fie detaliate pe sume, oamenii statului spun că pentru succesul programului e nevoie de 17 miliarde de euro în 5 ani. Programul va genera consens politic, având în vedere că i-ar lipsi factorul ideologic, susţin guvernanţii.
După o îndelugată perioadă de tranziție care și-a propus întărirea statului de drept și a instituțiilor specifice unei democrații moderne, România este astăzi o economie stabilă care are șansa să se transforme într-o țară de linia întâi în rândul comunității europene printr-un nou proiect economic care să canalizeze toate energiile factorilor de decizie către o dezvoltare economică sustenabilă, începe textul proiectul guvernului „România Competitivă”.
Obiectivul principal al documentului „România competitivă” este o cât mai bună valorificare a factorilor care intră în componența PIB-ului potențial – capital, forță de muncă, productivitate (inclusiv capital natural) – ca singura cale de a stimula în mod sustenabil o creștere economică de la 3% la 5% anual. Aceasta ar putea duce România la un nivel al PIB-ului pe cap de locuitor la puterea de cumparare standard la un echivalent de aproximativ 70% din media UE în anul 2020 (luând în calcul un nivel de creștere de 2% anual la nivelul Uniunii Europene).
Viziunea guvernului Cioloş este concretizată în 16 domenii, care la rândul lor cuprind 41 de priorităţi, respectiv 90 de măsuri, cu un orizont de realizare până în 2020, care adresează provocările curente pentru cei trei factori menționați, precum scăderea natalității sau migrația (în cazul forței de muncă), sau reducerea substanțială a investițiilor străine post-criză (în cazul capitalului), arată ECONOMICA.