Scrisoarea lui Dan Adamescu, de pe patul de spital (II)

Cu câteva luni înainte să moară, de pe patul de spital Dan Adamescu şi-a adunat ultimele gânduri, simţind că nu o să mai apuce să le prezinte personal opiniei publice, şi a cerut să fie puse la dispoziţia jurnaliştilor pentru ca adevărul să iasă, în sfârşit, la iveală.

„Sunt un om foarte bolnav. Dar mereu am încercat să îmi ignor suferințele și să duc o viață cât mai bună. Îmi place să fac afaceri.. Când fac afaceri, uit de dureri și suferințele fizice.” spunea Dan Adamescu, care muncea zilnic până noaptea tarziu și era considerat un om de afaceri ‚misterios’.

Operat încă din 1982 (în Germania) – când i s-a îndepărtat o tumoare de pe glanda pituitară – a primit statutul de persoană cu dizabilități 100%. Cu toate acestea nu a lăsat niciodată să i se vadă fragilitatea, ba dimpotrivă. În plus, inima îi funcționa doar la o capacitate de 40%-60%, avea diabet de tip 2, o boală dermatologică autoimună, obezitate severă din cauza dezechilibrului hormonal, uzură menisc la genunchiul drept, precum și multe alte afecțiuni grave, care – în orice țară civilizată – ar fi fost luate în calcul de către un judecător, înainte să-i decidă cursul vieții.

„Arestarea mea a fost un spectacol media de excepţie. Am fost plimbat în cătuşe prin faţa camerelor TV, care filmau, şi mi s-a pus pecetea de infractor corupt în media.(…) Am fost descris drept un pericol grav, care trebuie băgat la închisoare cu orice preţ.” – şi deşi SRI i-a ascultat telefonul pe întreaga durată a investigaţiei DNA, niciun apel nu a fost adus ca probă pentru presupusul comportament infracţional.

Despre condiţiile inumane de încarcerare din Centrul de Detenţie sau Penitenciarele Rahova şi Jilava ar fi multe de spus: înghesuiala din celule, depresia şi urletele deţinuţilor, mâncarea execrabilă, lipsa dotărilor medicale elementare, lipsa activităţilor şi a spaţiului în care deţinuţii să se mişte, mizeria cruntă, toaletele turceşti, şobolanii.…

I s-a interzis accesul la tratamentul medical timp de 37 zile: „Nu pot să înţeleg de ce medicii m-au privat de tratament şi mi-au pus viaţa în pericol pentru o perioadă de timp atât de lungă.” I s-a împiedicat operaţia şi cererile lui de tratament medical au fost supuse ridicolului. În final, Dan Adamescu a înţeles intenţia autorităţilor: „Acum nu mai există nicio îndoială  în mintea mea că mi s-a refuzat cu bună ştiinţă tratamentul, pentru a mi se induce o moarte rapidă.(…) Încerc să supravieţuiesc acestui calvar la care am fost supus şi sper să nu mor în închisoare…”

Despre familia Adamescu:

Dan Adamescu a fost fondatorul The Nova Group, care deţine mai multe companii în România şi în afară ţării. Cetăţean german de origine română, după mulţi ani petrecuţi în Germania, unde a dezvoltat afaceri imobiliare şi comerţ de succes, a început să investească în România odată cu căderea regimului comunist. A susţinut România Liberă – portavocea anticomunistă a presei româneşti, a fost la cârma celei mai mari companii de asigurări – Astra Asigurări, a condus InterContinental şi Unirea Shopping Center şi a dezvoltat varii clădiri de birouri.

Alexander Adamescu, după studii şi practică în Germania, Franţa şi USA, a petrecut câţiva ani în România pentru a-şi ajuta tatăl în conducerea afacerilor. De 4 ani locuieşte la Londra, unde îşi exercită vocaţia de scriitor. A preluat conducerea The Nova Group şi continuă lupta pentru a afla adevărul despre persecuţia iniţiată împotriva tatălui său şi companiilor din grup.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.