Minunile de la Mănăstirea Corbii de Piatră

Inceputurile vietii monahale la Corbii de Piatra sunt mai putin cunoscute. Majoritatea asezamintelor monahale au aparut in locul altora mai vechi, lucru ce se crede ca s-a intamplat si la Corbii de Piatra. Locul este recunoscut drept o vatra ascetica romaneasca.

Prima atestare documentara, la 23 iunie 1512, nu reprezinta si infiintarea manastirii. Astfel, avem marturii certe conform carora locasul ar fi existat si inainte de aceasta data.

Biserica rupestra de la Corbi deriva tipologic din bisericile sala, cu doua altare dedicate unui hram dublu si caracteristice lumii bizantine din secolul al X-lea. Ea se inrudeste tipologic cu grupul de biserici rupestre din Capadocia.

O particularitate unica la noi in tara este altarul dublu racordat la o singura nava. Ea poate fi regasita numai in Bulgaria la Saborenata Tarcva si Tarcvata. Aceasta solutie apare probabil in cazul unor mici comunitati de calugari care se pot lipsi de diaconicon.

Caracteristicile stilistice, calitatea picturii, insotite in exclusivitate de inscriptii grecesti, coroborate cu stirile documentare, permit datarea cu certitudine a ansamblului la inceputul secolului al XIV-lea. Ansamblul rupestru de la Corbii de Piatra constituie dovada concreta a existentei unor nuclee monastice de tip anahoretic in Tara Romaneasca inca inainte de organizarea bisericii muntene din secolul al XIV-lea.

La 23 iunie 1512, monahia Magdalina, fiica si sotie de boier, proprietara ereditara a mosiei de la Corbi, reinfiinteaza manastirea de la Corbii de Piatra, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, pe care o inchina domnitorului Neagoe Basarab, manastirea capatand astfel inca de la reinfiintarea ei statutul de manastire domneasca. Este si prima manastire de calugarite atestata documentar la noi in tara.

Diaconul Paul de Alep, care in 1658, il insoteste pe patriarhul Macarie al Antiohiei in Tara Romaneasca, viziteaza si biserica din piatra de la Corbi despre care spune ca este „o biserica mica dar foarte frumoasa in care se mai pot inca vedea pe pereti urmele vechii zugraveli si care a fost redeschisa in urma viziunii pe care a avut-o un eremit sfant”.

Dupa doar trei ani, probabil din cauza conditiilor vitrege de vietuire, la Corbi sunt adusi calugari, maicile fiind mutate la manastirea Cornetu.

In prima jumatate a secolului al XVIII-lea manastirea devine biserica de mir, ca urmare a asezarii in jurul ei a unei puternice colonii de romani veniti din motive de prigoana religioasa din Jina Sibiului.

La inceputul secolului urmator, biserica va fi modificata, luand infatisarea pe care o are si astazi. Atunci, arhiereul Iosif de Sevasta, ia hotararea de a mari sfantul locas, daltuind in stanca un pronaos de 5.5 metri pe 4.5 metri cu intrare spre nord in naos. Tot atunci se sparge zidul despartitor dintre cele doua altare, din care ia nastere noua sfanta masa, si se construieste o noua catapeteasma, care va fi pictata de un oarecare Stefan zugravul.

In anul 1882 in timpul slujbei de Inviere peretele vestic al naosului s-a surpat, neranind pe nimeni, iar credinciosii, in vara aceluiasi an, au adus niste mesteri italieni cioplitori in piatra de la Albestii de Arges, care au cioplit din stanca surpata niste caramizi imense, ca de cetate, cu care au reconstruit peretele surpat.

In partea sudica se afla trapeza monastirii daltuita la randu-i in piatra si care in vechime slujea si de divan, cand domnitorul tarii lua parte la hramul monastirii cu care ocazie judeca cele mai grele procese si stingea anumite neintelegeri.

Deasupra bisericii, incastrata in stanca, se afla crucea de piatra de la 1700, iar in fata bisericii este paraclisul de lemn cu clopotnita construit in 1890.

In ultimul timp, in biserca se slujea rar, o data pe an, de Sf. Ap. Petru si Pavel, praznic care a fost preluat in mod eronat de evlavia localnicilor ca hram al bisericii. Hramul manastirii de la intemeierea ei a fost Adormirea Maicii Domnului, asa cum apare si in toate documentele ulterioare.

Astazi, la Corbii de Piatra, prin purtarea de grija a Prea Sfintiei Sale P.S. Calinic Argesanul, de la 23 martie 2003 s-a reinnodat firul vietii monahale intrerupt acum mai bine de 200 de ani, scopul acestui demers fiind acela de a demara lucrarile pentru construirea unui complex chinovial alcatuit din corp de chilii, paraclis si cladiri anexe.

Sursa:crestinortodox.ro;