Grapini cere CE răspunsuri în privința indicatorilor medicali diferiți din țările UE!

În dorința de a-și apăra semenii, la Bruxelles, și de a-i lămuri de ce unele state au programe solide de depistare a cancerelor, iar altele nu, românca Maria Grapini, europarlamentar PPU-sl, a adresat, recent, o întrebare Comisiei Europene, structurată exact pe aceste diferențe, sub titulatura “Discrepanțele dintre statele membre referitoare la indicatorii privind cancerul”.

În preambul, umanista Maria Grapini și o serie de europarlamentari români invocă  raportul referitor la punerea în aplicare a Recomandării Consiliului privind depistarea cancerului (din mai 2017), potrivit căruia cancerul este o povară importantă pentru sănătatea publică din statele membre, fiind o afecțiune care provoacă peste un milion de decese în fiecare an. Grapini prezintă și realitatea românească, în detaliu, concret.

“Cu toate acestea, există discrepanțe între țările membre ale UE referitoare la rata de incidență a cancerului la sân și a cancerului de col uterin și la cea a mortalității provocată de aceste tipuri de cancer, în esență din cauza accesului inegal la programele de depistare a tipurilor de cancer menționate, care să fie conforme cu standardele de calitate. În România nu există un program național de depistare a cancerului la sân. În Bulgaria, Grecia și Slovacia există doar programe care nu sunt destinate populației. Unele dintre cele mai vechi programe din lume de depistare a cancerului de col uterin, care sunt destinate populației, se derulează în două dintre țările membre ale UE (Finlanda și Suedia).România are cele mai scăzute valori în ceea ce privește indicatorii referitori la rata de supraviețuire a bolnavilor de cancer (56 % în cazul cancerului de col uterin și 63,9 % în cazul cancerului la sân), precum și o mortalitate ridicată și valori crescute ale rapoartelor de incidență cauzate de infrastructura precară de sănătate, lipsa unor servicii medicale integrate, dificultatea accesării noilor tratamente și programe precare de educație privind sănătatea”.

Europarlamentarul PPU-sl solicită CE să prezinte strategia specifică în acest domeniu, pentru a reduce aceste diferențe considerabile dintre statele membre:

“Ar putea Comisia să aplice recomandări suplimentare/ specifice, să monitorizeze parametrii esențiali și să pună la dispoziție sprijin financiar pentru sistemele de sănătate în țările care au cele mai scăzute valori ale indicatorilor privind cancerul?”.

În răspunsul oferit de Comisie europarlamentarului umanist se precizează, clar, faptul că statele membre dețin competențe depline privind furnizarea de asistență medical: “Ele decid, definesc și pun în aplicare investițiile din sectorul sănătății. Comisia încurajează reformele sistemelor de sănătate la nivel național, în special prin intermediul semestrului european, în favoarea unor sisteme de sănătate mai eficiente, accesibile și reziliente și oferă informații privind situația sistemelor de sănătate în întreaga UE prin rapoarte privind starea de sănătate la nivelul UE. Comisia cooperează, de asemenea, cu statele membre pentru sporirea capacităților acestora de gestionare a fondurilor structurale în domeniul sănătății și pentru schimbul de bune practici”.

Cu alte cuvinte, după cum a transmis Maria Grapini, interpretarea directă a răspunsului oficial european spune că “responsabilitatea privind asigurarea stării de sănătate, prevenții, investigații, tratament, toate revin statului național si suveran!”.