Şefii băncilor centrale din zona euro îl critică dur pe Mario Draghi

Şefii băncilor centrale din zona euro intenţionează să conteste miercuri stilul de management al preşedintelui Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, din cauza lipsei de transparenţă şi a comunicării imprevizibile, ei urmând să îi ceară mai multă colegialitate.

Bancherii sunt în mod special deranjaţi că Draghi a anunţat o ţintă pentru creşterea portofoliului de active al BCE, imediat după ce consiliul guvernatorilor a decis să nu facă publice niciun fel de informaţii, au spus surse din BCE, citate de Reuters. „Acest fapt a creat exact aşteptările pe care doream să le evităm. Acum tot ceea ce facem este comparat cu obiectivul de a mări activele cu 1.000 de miliarde de euro”, a spus una din surse.

Iritarea guvernatorilor, care deţin majoritatea în consiliul BCE format din 24 de membri, ar putea limita capacitatea lui Draghi de a lua măsuri îndrăzneţe în următoarele luni, în condiţiile în care instituţia trebuie să ia decizii cruciale, legate de achiziţia de obligaţiuni suverane pentru a combate încetinirea inflaţiei şi stagnarea economică.

Unii membri ai consiliului intenţionează să îşi exprime miercuri nemulţumirile la o cină de lucru tradiţională, înainte de şedinţa de politică monetară de joi, au explicat sursele.

Mulţi membri ai băncii centrale, care administrează moneda unică a celor 18 state din zona euro, au salutat lipsa de formalism a lui Draghi, atunci când a preluat funcţia de preşedinte al BCE de la Jean-Claude Trichet, în 2011. Eforturile sale iniţiale de a scurta şedinţele, de a delega şi de a informa au fost primite ca o gură de aer proaspăt.

Cu toate acestea, pe măsură ce deciziile de relaxare a politicii monetare şi măsurile neconvenţionale au devenit tot mai disputate, şeful BCE a acţionat tot mai mult pe cont prorpiu sau doar cu câţiva apropiaţi, lăsând în afară chiar şi şefi importanţi de departamente, potrivit surselor din bancă. „Mario a devenit mai secretos şi mai puţin colegial. Uneori, guvernatorii au simţit că sunt ţinuţi în întuneric”, a spus una din surse.

O altă sursă a arătat că Jean-Claude Trichet obişnuia să se consulte şi să comunice mai mult, lucrând mult pentru realizarea unui consens.

Chiar şi membrii board-ului executiv al BCE, care este format doar din şase membri, nu au fost informaţi în avans în legătură cu două anunţuri recente importante, au spus două dintre surse.

Unul dintre anunţuri a fost un pasaj din discursul lui Draghi la conferinţa Rezervei Federale americane de la Jackson Hole, din luna august, în care acesta a subliniat reducerea aşteptărilor privind inflaţia şi s-a angajat să o contracareze.

Cele de-al doilea, din septembrie, a fost un comentariu în timpul unei sesiuni de întrebări şi răspunsuri la BCE, în care a arătat că banca are ca obiectiv extinderea portofoliului de active către dimensiunile avute la începutul anului 2012, perioada de vârf a crizei din zona euro.

Acesta din urmă a deranjat în mod special membrii consiliului BCE, întrucât tocmai conveniseră să nu anunţe nicio ţintă a planului de achiziţii de obligaţiuni garantate prin active (asset-backed securities) şi obligaţiuni garantate (covered).

„Am convenit în mod special la şedinţă să nu punem pe masă niciun fel de cifre. Referirea lui Draghi la nivelul din 2012 al portofoliului a iritat pe mulţi colegi„, a explicat unul dintre bancheri.

BCE a refuzat să comenteze.

Mai multe surse din banca centrală au spus că Draghi a restrâns circulaţia de documente referitoare la politica monetară, de teamă că opozanţii săi, în special din Bundesbank, banca centrală germană, le vor face publice pentru a bloca sau discredita deciziile.

Relaţia lui Draghi cu şeful Bundesbank, Jens Weidmann, a ajuns la un nivel minim în octombrie, după ce Germania a criticat public politica BCE.

Potrivit unei surse din BCE, cancelarul german Angela Merkel, care s-a întâlnit cu Draghi la summitul UE din 24 octombrie, a cerut în particular, ambilor bancheri, să îşi îmbunătăţească relaţia.

După intervenţia cancelarului, Draghi şi Weidmann s-au întâlnit săptămâna trecută, dar nu şi-au rezolvat toate diferendele, a precizat sursa.

Biroul lui Merkel, BCE şi Bundesbank au refuzat să comenteze informaţiile. Unul dintre puţinii guvernatori apropiaţi de Draghi este cel al Băncii Franţei, Christian Noyer, care a făcut parte din consiliul guvernatorilor atunci când a fost lansat euro, în 1999. Acest fapt nu l-a împiedicat însă pe Noyer să voteze împotriva planului lui Draghi de a cumpăra obligaţiuni garantate.

Uneori, Draghi a dat prea puţină atenţie comentariilor guvernatorilor, la şedinţele de politică monetară. „Stă acolo cu cele trei telefoane mobile şi uneori trimite sms-uri sau iese să dea telefoane. Cel puţin o dată, unul dintre guvernatori nu a mai vorbit pentru că Draghi nu era prezent”, a spus o sursă, adăugând că între timp situaţia s-a mai îmbunătăţit.

Consiliul guvernatorilor este în prezent profund divizat în legătură cu politicile de susţinere a inflaţiei, dar este dificil de spus dacă aceste diferenţe sunt motivul stilului mai strict de conducere al lui Draghi sau doar l-au amplificat.

Cel puţin şapte, posibil 10 din cei 24 de membri ai consiliului BCE se opun stilului american de suplimentare a lichidităţilor, respectiv crearea de bani prin achiziţia de obligaţiuni ale guvernelor din zona euro, dacă inflaţia este sub ţinta BCE de aproape 2%, au spus sursele. Între opozanţi se numără guvernatorii băncilor centrale din Germania, Olanda, Luxembourg, Estonia, Letonia şi posibil Slovacia, Slovenia şi chiar Austria.

Conform surselor, ar fi exploziv din punct de vedere politic pentru Draghi să încerce să forţele suplimentarea lichidităţilor în zona euro cu o majoritate atât de strânsă, fiind necesar să se consulte mai mult cu guvernatorii şi să facă eforturi mai mari pentru a construi un consens.