Legea salarizării s-ar putea modifica. Din nou!
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost întrebat, marţi, dacă se are în vedere modificarea Legii salarizării unitare, având în vedere toate problemele care au apărut în aplicarea acesteia, el răspunzând că doar Guvernul poate propune aşa ceva.
”Doar Guvernul ne poate propune aşa ceva, dacă va fi cazul, nu ştiu. Am înţeles că va fi o conferinţă de presă a doamnei ministru Olguţa Vasilescu şi cred că ne va lămuri”, a afirmat Dragnea.
Ministerul Muncii face precizări, vineri, cu privire la efectele legii privind salarizarea bugetarilor, susţinând că scopul acesteia a fost echilibrarea sistemului bugetar de salarizare, deoarece existau disfuncţionalităţi majore, în sensul că pentru aceleaşi funcţii şi atribuţii funcţionarii din instituţiile statului aveau salarii diferite. Instituţia mai spune că în anul 2022, tot sistemul de salarizare va fi „complet echilibrat”, iar faptul că de la 1 ianuarie salariile foarte mari vor scădea a fost cunoscut încă din momentul dezbaterii legii în Parlament. Printre categoriile profesionale care au reclamat diminuarea salariilor din 1 ianuarie se află şi grefierii, cărora Ministerul Muncii le transmite că este „deschis oricărei discuţii”, cu atât mai mult cu cât „doar grefierii care se regăsesc în structura anumitor Curţi de Apel au anunţat proteste din cauza scăderilor salariale”.
Ministerul Muncii afirmă, într-un comunicat de presă transmis vineri, că scopul legii a fost echilibrarea sistemului bugetar de salarizare, deoarece existau disfuncţionalităţi majore, în sensul că pentru aceleaşi funcţii şi atribuţii, funcţionarii din instituţiile statului aveau salarii diferite. Spre exemplu, un director executiv gradul II la APIA avea un salariu brut de 12.371 de lei, în timp ce un director executiv grad II la Garda de Mediu avea un salariu brut de 4.172 de lei, iar un consilier ministru la Ministerul Muncii avea un salariu brut de 6.700 de lei, în timp ce un consilier ministru la Ministerul Sănătăţii avea un salariu brut de 12.000 de lei.
În acelaşi timp, raportul între cel mai mic salariu din sistemul bugetar şi cel mai mare era de 1 la 18, mulţi dintre bugetari având salarii mai mari decât preşedintele României, iar prin această lege s-a consfinţit ca cel mai mare salariu din sistemul bugetar să fie al preşedintelui României, raportul devenind de 1 la 12. Din acest motiv s-a luat măsura ajustării tuturor salariilor care depăşeau indemnizaţia preşedintelui României, în general a celor cu funcţii de conducere, mai susţine Ministerul Muncii.