România nu mai are bancă de piele, la trei ani după tragedia de la Colectiv!

La trei ani de la tragedia din Colectiv, România nu mai are bancă de piele. După 22 de ani de existenţă, autorităţile au închis singurul loc unde se depozita şi conserva pansamentul biologic pentru marii arşi. Banca a fost vitală în primele zile de la Colectiv pentru tratarea victimelor. Informaţia este ţinută secret de opt luni de autorităţile care se laudă, în schimb, cu programe pentru mari arşi, cu fonduri alocate pentru construirea de centre noi. România are în continuare un singur centru pentru mari arşi – Spitalul Clinic de Urgență Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arsuri, care în 2015 avea 11 paturi pentru mari arşi, iar acum are doar 5, potrivit digi24.ro.

Aproape 20% dintre arşii internaţi în spitalele din ţară sunt transferaţi mai departe. Cei mai mulţi ajung la Spitalul de Arsuri, Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca, Spitalul Clinic de Urgenţă Bagdasar Arseni şi Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Grigore Alexandrescu, singurele spitale care ar trebui să fie pregătite să îi trateze.

Emanoil Grivei a fost trimis de România, la final de iulie, la un centru de mari arşi din Charleroi, Belgia, împreună cu un alt coleg de-al său după ce amândoi au suferit arsuri pe 61%, respectiv 40% din suprafaţa corpului, în timp ce erau pe platforma Complexului Energetic Oltenia, de la Rovinari.

„Pe 21 iulie s-a întâmplat accidentul, iar pe 19 septembrie eu am fost acasă, fără două zile au fost două luni. Două luni tratat în Belgia. Da, pe picioarele mele, nu m-a ajutat nimeni. S-au mirat și domnii doctori cât de repede m-am putut reface și a fost totul bine. Eu a trebuit să vin acasă de braț cu soția, că așa i-am promis”, spune Emanoil.

Pe hârtie, în cei trei ani de la tragedia din Colectiv, România are toate mecanismule prin care poate salva un mare ars.

Dr. Cristian Grasu este secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătăţii şi explică măsurile luate de instituţiei pe care o reprezintă din 2015 până în prezent.

„Am reușit să creăm în cadrul programelor naționale de acțiuni prioritare un program național de acțiune prioritară pentru marii arși. Am reușit să îl creăm anul trecut și să îl facem funcțional anul acesta. 10 milioane de lei au fost repartizare anul acesta pentru susținerea tratamentului marilor arși în spitalele existente, cu posibilitățile existente. Încercăm să dăm o amploare mai mare acestui program în funcție de necesitățile care se vor ivi și feedback-urile pe care le vom avea din teritoriu”, susţine Cristian Grasu, secretar de stat în Ministerul Sănătății.

„Există un program întreg finanţat prin împrumutul de la Banca Mondială care se ocupă de dezvoltarea sistemului de tratament al marilor arşi, dar lucrurile nu sunt încă finalizate. Este vorba de construirea unor centre de mari arși la Timișoara, la Târgu Mureș, unul și la București, la spitalul Bagdasar Arseni. În cadrul Ministerului Sănătății există un program de tratament în străinătate, există o comisie la nivelul Ministerului Sănătății care aprobă dosarele de tratament în străinătate și prin intermediul acesteia se pot trimite acei pacienți care depășesc capacitatea noastră la un moment dat la tratament în străinătate, urmând ca Ministerul să acopere costurile îngrijirilor desfășurate în acele zone”, mai spune Cristian Grasu.

Tragedia românească de la finalul lui octombrie 2015 a mişcat întreaga Europa. După trei ani, încă se lucrează la un mecanism prin care ţările membre UE să îşi unescă forţele în cazul unei catastrofe similare. Concret se stabilesc criterii clare prin care victimele să fie transportate la spitalele din ţări care pot oferi tratament adecvat, fără a se mai pierde timp cu formalităţile.

„În momentul în care o ţară declanşează mecanismul, automat se consideră că ţara gatantează plata tratamentului – fie prin asigurări, fie direct. Pe timpul Colectiv nu aveam astfel de procedură, (…) deci, doar declanşarea mecanismului de către ţara respectivă să fie un angajament deja de plată astfel încât spitalele sau ţările care vor primi să nu mai ceară înainte sau din timp zeci de hârtii făcute şi să accepte ca bolnavii să ajungă şi hârtiile să vină pe parcurs şi documentele şi tot. (…) Paralel cu asta, în secunda în care declanşezi mecanismul (…) să existe echipe europene care se numesc burn teams, care vin şi fac triajul. Sper că următorul salt să se facă cel puțin în primul semestru al anului viitor, s-ar putea ca până atunci să reușim să convingem toate țările să adopte o procedură la nivel de protecție civilă, toată lumea e de acord că o astfel de procedură trebuie să fie una simplă, necomplicată”, precizează dr. Raed Arafat, secretar de stat, şef al departamentului de Situaţii de Urgenţă, potrivit digi24.ro..

România nu mai are bancă de piele – un secret bine păstrat

Practic stăm mai prost decât acum trei ani. Autorităţile ascund faptul că România nu mai are bancă de piele, singura din ţară.

Banca de piele era situată chiar lângă sala de operaţie a Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu”, acolo unde erau trataţi pacienţii care ajungeau cu arsuri. Ţesuturile, după ce erau prelevate de la pacienţi aflaţi în moarte clinică, erau criogenate la -80 de grade şi conservate în recipiente speciale.

Oficial există un substitut artificial, dar care nu este acceptat atât de uşor de organism ca pielea naturală.

De mai bine de opt luni, banca de piele din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii Grigore Alexandrescu a fost închisă de către Agenţia Naţională de Transplant, după 22 de ani de activitate.

Pentru suspendarea activităţii bănci de piele din România, autorităţile au invocat faptul că nu avea infrastructură şi nici resursele umane sau financiare suficiente pentru bună desfăşurare a activităţii.

Este aceaşi bancă de piele care la momentul Colectiv a avut un rol important în tratarea victimelor. Atunci, în rezervele ei existau 7.000 de centimetri pătraţi de piele, suficienţi pentru cei 137 de răniţi internaţi.

Ciprian Isacu a făcut parte din echipa medicilor din Franţa care a venit în 2015 să evalueze starea de sănătate a victimelor de la incendiu din clubul Colectiv. Pe unii dintre supravieţuitori i-a tratat, pe alţii încă îi mai tratează. Între timp s-a mutat în Belgia, iar de acolo i-a trimis pe picioare, înapoi acasă, pe Emanoil Grivei şi colegul său.

„De ce este necesară această bancă de piele? Pentru că marii arşi nu au suficientă piele să îi grefezi, or pielea recoltată pe comă depăşită în moarte clinică cerebrală este cel mai bun pansament biologic care există”, a explicat Dr. Ciprian Isacu.

„E o ruşine pentru o ţară europeană să nu ai bancă de piele. Charleroi e un oraş ca, nu ca Medgedia, un oraş mic, şi avem bancă de piele”, a mai spus Isacu.

„În Belgia sunt șase centre, iar în Franţa sunt mai multe. Între 6 şi 10 şi 12. La Charleroi avem 10 care pot fi automat toate transformate în paturi de reanimare, în Bordeaux erau 8 de reanimare – sunt 8 de reanimare şi 8 de terapie intensivă. Ei, România câte are? Am auzit că avem 6 paturi mari şi late după trei ani de la Colectiv pentru o eventuală catastrofă”, a precizat Ciprian Isacu.

„Trebuie să recunosc că nu s-a schimbat mare lucru în aceşti trei ani. (…) Ceea ce ne lipsește în continuare este o structură coerentă și actuală, din punct de vedere al fluxului îngrijirilor și circuitul pacientului printr-o secție de acest gen, care să respecte standardele existente actuale la nivel mondial. În 2015 și în 2016 am reușit să trimitem la studii de specialitate, în Franța, medici chirurgi plasticieni, medici anesteziști, asistenți de la Spitalul Floreasca pentru a crea un nucleu de oameni pregătiți. Sigur, întotdeauna există riscul ca oamenii pe care îi pregătești foarte bine să părăsească sistemul. La Floreasca asta s-a întâmplat în mare măsură, mai ales cu personalul mediu. Nu dezarmăm, ne continuăm proiectul, continuăm să pregătim oameni”, susţine Cristian Grasu.

„O țară precum România trebuie să aibă măcar 20-30 de paturi – 40 de paturi de arși mari în țară care poată să trimită arși la aceste paturi. Pe lângă ele trebuie să fie și alte paturi pentru pacienții care nu sunt mari arși, dar care au arsuri serioase și care trebuie să fie tratați. Până când România va putea să îşi trateze marii arşi la ea acasă, cele mai grave cazuri sunt trimise peste hotare – în Belgia, Franţa, Germania, Israel şi chiar Bulgaria”, crede Raed Arafat.

Cât a decontat România pentru tratarea victimelor din Colectiv

România a decontat aproape 1,3 milioane de euro numai pentru tratarea victimelor din Colectiv în ultimii trei ani.

În 2016 – s-au decontatat tratamente în valoare de peste 480.000 de euro: Israel – 221.910 euro + 46.290 USD, Marea Britanie – 121.081 GBP, Belgia – 71.424 euro, Germania – 13.000 euro.

În 2017 – suma decontată pentru tratarea răniţilor în urma incendiului de la Colectiv a depăşit jumătate de milione de euro: Belgia – 231.374 EURO, Germania – 219.231 EURO, Israel – 24700 USD, Marea Britanie – 3317 GBP, Franţa – 18.636 EURO, Olanda – 9669 EURO.

Iar în primele zece luni ale anului 2018 Ministerul Sănătăţii a decontat de la buget tratamente în valoare de aproape 300.000 de Euro: Germania – 222.302 EURO, Belgia – 37.942 EURO, Israel – 20.841 USD, Olanda – 10.865 Euro, Franţa – 1.200 de Euro, Suedia – 6000 SEK.