Valentin Lazea (BNR): Cei șapte administratori ai Fondului II de pensii s-ar putea retrage din România!

Ordonanţa 114/2018 („taxa pe lăcomie”), care impune condiţii suplimentare fondurilor de pensii administrate privat, determină marea majoritate, dacă nu toate cele 7 societăți de administrare a Pilonului II, să ia în calcul retragerea din România, a anunţat luni Valentin Lazea, economist-șef al BNR, în cadrul Romanian Stock Market Summit, scrie Hotnews.ro.

Potrivit acestuia, sunt afectate trei categorii de interese și anume: investițiile pe bursă, pensii decente pentru 7 milioane de participanți și finanțarea Guvernului de către fondurile de pensii. Documentele privind aderarea României la euro recunosc rolul important al Pilonului II de pensii în toate aceste domenii.

„OUG 114 le cere administratorilor de fonduri de pensii din Pilonul II să aducă pe parcursul unui singur an 2019 la majorări de capital de circa 800 milioane euro, o sumă de 11 ori mai mare decât capitalul existent în prezent. Suma este de 2 ori mai mare decât suma tuturor comisioanelor brute încasate în 11 ani”, a explicat reprezentantul BNR.

Potrivit oficialului BNR, efectele Ordonanţei de Urgenţă 114/2018 par să încetinească şi chiar să inverseze scopul prin care Bursa de Valori Bucureşti (BVB) să ajungă la stadiul de piaţă emergentă.

„Banca Naţională a României este interesată de evoluţia Bursei de Valori Bucureşti din mai multe motive. Un prim motiv ar fi acela de stabilitate financiară, un doilea ar fi acela de stabilitate macroeconomică şi un al treilea ar fi acela de încurajare a unei forme alternative de finanţare, alta decât creditul bancar. Din toate aceste motive, Banca Naţională a României a sprijinit constant eforturile Bursei de Valori Bucureşti, în efortul acesteia de a promova de la stadiul de piaţă de frontieră la stadiul de piaţă emergentă, ceea ce ar permite o creştere substanţială a volumului investiţiilor. Din păcate, efectele Ordonanţei de Urgenţă 114/2018 par să încetinească dacă nu chiar să inverseze acest scop de ajungere a Bursei în stadiul de piaţă emergentă, pentru că sunt afectate trei categorii de interese şi anume: investiţiile pe bursă, pensii decente pentru 7 milioane de participanţi şi finanţarea guvernului de către fondurile de pensii”, a spus economistul şef al Băncii Naţionale a României.

Lazea a punctat, totodată, că documentele privind aderarea României la euro adoptate de către Guvern recunosc, totuşi, importanţa Pilonului II de pensii.

„Paradoxal este următorul lucru: documentele privind aderarea României la euro, recent adoptate de către Guvernul României, recunosc rolul important al Pilonului II de pensii în toate aceste trei domenii. Se recunoaşte acolo că investiţiile de pe Bursa de Valori Bucureşti asigură cel puţin 15% din lichiditatea acesteia, că fondurile de pensii vor asigura pensii decente pentru peste 7 milioane de participanţi, că aceleaşi fonduri de pensii asigură peste 20% din capitalizare prin titlurile de stat pe care le deţin. De altfel, tot din raportul de fundamentare a adoptării monedei euro reiese că, în ceea ce priveşte Bursa de Valori, „având calitatea de investitori pe termen lung, fondurile de pensii private au un rol pozitiv în stabilitatea pieţei financiare din România. Investiţiile realizate urmăresc creşterea capitalului prin echilibrarea portofoliului se face în mod strategic, şi nu speculativ””, a declarat Valentin Lazea.

Conform datelor prezentate de oficialul BNR, pe parcursul anului 2017, Pilonul II al sistemului de pensii a înregistrat un ritm anual de creştere mai mare decât la Pilonul III, respectiv de 26% faţă de 18,5%.

„Fondurile private de pensii au avut în decembrie 2017 investiţii în acţiuni în valoare de 8,24 miliarde de lei, adică 19,8% din totalul activelor, majoritatea tranzacţionate pe Bursa de Valori Bucureşti. În ceea ce priveşte asigurarea unei pensii decente pentru populaţie, acelaşi document de trecere la euro propune următoarele: valoarea totală a activelor administrată de întregul sistem de pensii private a crescut, în 2017, menţinându-se tendinţa pozitivă din ultimii ani. Astfel, la 31 decembrie 2017, sistemul a ajuns la 41,5 miliarde de lei, respectiv 8,9 miliarde de euro, adică 5,1% din PIB. La Pilonul II al sistemului de pensii, ritmul anual de creştere a fost mai înalt decât la Pilonul III, şi anume de 26% faţă de 18,5%. În ceea ce priveşte finanţarea Guvernului prin achiziţionarea titlurile de stat, documentul respectiv menţionează investiţii ale fondurilor de pensii private în titluri de stat reprezintă o sursă importantă de finanţare a cheltuielilor guvernamentale care stimulează indirect sectorul real al economiei prin intermediul alocărilor bugetare. Mai mult decât atât, recent ministrul Muncii a făcut cunoscut faptul că, în anul 2019, suma transferată la Pilonul II de pensii va creşte la peste 8 miliarde de lei”, a susţinut Lazea, citând informaţiile cuprinse în documentul referitor la aderarea României la moneda unică europeană.

Guvernul a micşorat comisioanele administratorilor fondurilor de pensii obligatorii din Pilonul 2 și a cerut o creștere semnificativă a aportului de capital, prin Ordonanța 114/2018 („Taxa pe lăcomie”), adoptată la finele anului trecut. Fondurile de pensii din Pilonul II gestionează active de 48 de miliarde de lei de la 7,3 milioane de români.

Potrivit OUG 114, administratorii de fonduri trebuie să suplimenteze capitalul social cu 3,8 miliarde de lei până la finele anului, un efort financiar greu de suportat.

În plus, comisioanele pe care firmele au dreptul să le rețină din contribuția virată din salariile clienților au fost reduse de la 2,5% din suma virată la 1%. Comisionul de administrare a activelor trece de la un nivel fix de 0,05% la un nivel variabil de 0,02-0,07%, în funcție de performanța fondurilor de a aduce randamente.