Peștera Unguru Mare, un loc plin de vestigii istorice și imagini parcă rupte din vis
O altfel de peşteră, a cărei istorie începe cu civilizaţia pietrei.
Localizare: Peștera Unguru Mare (foto 2: bihorinimagini.ro) este situată în marele meandru al Crișului Repede, într-un sector îngust din defileul Şuncuiuş-Bălnaca, la aproximativ 250 metri în amonte de confluenţa Văii Mişidului cu Crişul Repede.
Coordonate GPS: 46*55’59.90”N si 22*32’51.50”E
Lungimea traseului turistic: 200 de metri
Acces: Pentru accesul auto, trebuie să urmăriţi drumul european E60, până în dreptul localităţii Topa de Criş. De aici se urmează drumul DC 173 până în localitatea Vadu Crişului (aprox. 1 km) iar de aici, drumul judeţean DJ108I până în localitatea Şuncuiuş (aprox. 6 km). Accesul spre peşteră se face pe drumul local care se ramifică din DJ 108I in dreptul barierei de cale ferată la intrare în satul Bălnaca dinspre Șuncuiuș, pe malul stâng al Crișului Repede.
Descriere:
Peştera Unguru Mare impresionează prin grandoarea spaţiului subteran şi prin încărcătura istorică a vestigiilor descoperite aici, peştera fiind locuită încă din epoca neolitică. Peştera a fost menţionată pentru prima dată în 1921, de către E. Bokor.
Literatura de specialitate spune că Peştera Unguru Mare reprezintă nivelul inferior de carstificare al unui vast sistem endocarstic, al cărui nivel superior este dat de Peştera de la Hodoabă, care se găseşte deasupra ultimului sector al Peşterii Ungurului. Datorită microclimatului ei, peştera este adăpostul a numeroase specii de lilieci ce formează colonii de hibernare.
Intrarea se prezintă sub forma unei arcade largi, de mari dimensiuni, de 32 metri înălţime şi 22 metri lăţime.
Pe porţiunea de la intrare golul subteran se prezintă sub forma unei galerii vaste, cu o desfăşurare aproximativ liniară, podeaua fiind aproape orizontală. Pe podea, un curs de apă lăptos îşi croieşte agale calea. Caracteristica principală a acestuia este culoarea albicioasă, dată de prezenţa unui mineral rar, denumit crisit, după numele latin al râului Crişul Repede. Compușii minerali care-l alcătuiesc işi au originea în apele acide provenite din vechile lucrări miniere existente în regiune.
În această peşteră au fost descoperite urme ale locuirii umane încă din neolitic, epocă de care se leagă numeroase descoperiri ale unor unelte de piatră: lame cioplite, dălţi meşteşugite din piatră cioplită şi şlefuită. Uneltelor neolitice li se adaugă fragmente de vase ceramice pictate, precum şi obiecte din os aşa cum sunt ace şi sule folosite probabil la coaserea pieilor de animale.
Epocii bronzului îi aparţin descoperirile cele mai importante. Ele au fost făcute în ultima galerie, denumită „Galeria Sacră”, loc unde a fost descoperită o necropolă datând din această perioadă. De aici au fost scoase la lumină resturi de schelete umane, bucăti de vase ceramice, care au putut fi reconstituite în întregime, piese şi unelte din bronz. Piesa cea mai importantă o reprezintă o mărgea de chihlimbar, de origine baltică, o raritate în această zonă, şi care ne arată cât de dezvoltate erau schimburile comerciale în acea vreme.
Tarife:
- copii-5 lei
- adulţi-12 lei
PROGRAM DE VIZITARE
Zilnic între orele 10.00-18.00. Peştera este închisă în perioada 1 noiembrie-1 aprilie, pentru a proteja populaţiile de lilieci care hibernează aici.
Durata vizitei: aprox .30 minute
Sursa: www.padureacraiului.ro;