Produsele din lemn dețin potențialul unic de a transforma mediul construit din Uniunea Europeană

Joi, 26 noiembrie 2020, începând cu ora 10:00, are loc cea de-a IV-a ediție a Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului și Bioeconomiei, o dezbatere în cadrul căreia cele mai importante organizații din domeniu vor analiza provocările și oportunitățile din perspectiva administrării sustenabile a pădurilor și a dezvoltării industriilor bazate pe lemn.

Pentru cadrul dezbaterii, speakerii și invitații vor porni de la declarația președintelui Comisiei Europene, care arată că „În conformitate cu obiectivele Pactului Verde European, de neutralitate climatică până în 2050, de economie circulară durabilă și de eficiență energetică, produsele din lemn dețin potențialul unic de a transforma mediul construit din Uniunea Europeană într-un rezervor de carbon.”

Studiile de impact ale Uniunii Europene prevăd un potențial de dublare a fixării carbonului de către păduri până în 2050, concomitent cu obiective de creștere a valorii adăugate prin procesarea lemnului cu 50%.

Unde se găsește România pe acest drum, trasat deja la nivel european? Este una dintre temele de dezbatere din programul Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului și Bioeconomiei.

Pădurile și industriile bazate pe lemn reprezintă un sector strategic pentru neutralitatea carbonului până în 2050, pentru că răspund acestor două nevoi:

•   să furnizeze economiei energie și produse bazate pe bio-resurse regenerabile;

•   să contribuie puternic la menținerea rezervorului de carbon din sectorul terestru.

Pădurile și industriile bazate pe lemnul din păduri gestionate durabil contribuie la atenuarea schimbărilor climatice prin patru pârghii:

1. Sechestrarea de carbon și depozitarea acestuia în masa lemnoasă din păduri

Conform datelor Inventarului Forestier Național, între ultimele două cicluri ale IFN, practic în 5 ani de zile, stocul de masă lemnoasă pe picior în pădurile României a crescut cu 133 milioane mc. Această acumulare de masă lemnoasă confirmă raportarea României către Uniunea Europeană că acest domeniu fixează anual 23,5 milioane tone de CO2, aproximativ 30% din emisiile totale de CO2 ale României.

Oportunități: În România există suprafețe mari de terenuri care nu au nici folosință agricolă, nici forestieră. Aceste suprafețe ar putea fi puse în valoare prin împădurire.

De asemenea, trebuie făcute investiții pentru susținerea executării lucrărilor de îngrijire a pădurilor, în accesibilizarea fondului forestier și tehnologie de exploatare prietenoasă cu mediul. Rezultatul direct al acestor investiții ar fi creșterea stabilității arboretelor și recolte mai mari de masă lemnoasă.

2. Stocarea carbonului în produsele din lemn și
3. Amprenta de carbon redusă prin substituirea materialelor neregenerabile cu lemnul.

Acest potențial se poate valorifica în primul rând prin susținerea utilizării lemnului în construcții. Studiile privind impactul de mediu pe toată durata de viață a produselor arată avantajul lemnului: este o resursă regenerabilă, cu amprentă ecologică mică în etapa de producție, biodegradabil și ușor, reciclabil la finalul ciclului de viață, în alte produse sau în energie. Impactul de mediu se poate reduce astfel cu până la 50%.

În plus, lemnul a început să fie folosit într-o gamă largă de produse bio-degradabile care înlocuiesc produse bazate pe combustibili fosili. Acestea includ fibre pentru industria textilă sau bio-plastic pentru industria ambalajelor, bio-etanol industrial și alimentar, bio-produse pentru industria farmaceutică.

Oportunități: susținerea utilizării lemnului în construcții, politici de achiziție verzi, bazate pe mecanisme de piață, așa cum sunt certificatele de eficiență energetică și evaluarea impactului de mediu pe întreg ciclul de viață al construcțiilor/produselor.

4. Înlocuirea energiei pe bază de combustibili fosili determină reducerea de emisii.

În România, aproximativ 4 milioane de locuințe utilizează ca resursă pentru încălzire lemnul de foc, cu un consum de energie evaluat la 42 TWh. Înlocuirea lemnului cu combustibili fosili din import ar încărca balanța de plăți externe a României cu 3 miliarde de Euro anual și ar conduce la emisii suplimentare de carbon de minim 20 milioane tone CO2/an.

Oportunități: randamentului energetic al utilizării resursei de lemn poate fi dublat prin trecerea de la sobe clasice la termo-șemineuri. Investițiile în acest sens sunt minime.

De asemenea, susținerea investițiilor în sisteme locale de cogenerare a energiei termice și electrice ar maximiza eficiența utilizării energetice a resursei de lemn. În prezent, 60% din energia regenerabilă produsă de România se bazează pe energia termică din biomasă lemnoasă utilizată pentru încălzire în sectorul rezidențial din România.

Remarcabil este faptul că această contribuție pe linie de combatere a schimbărilor climatice se realizează concomitent cu furnizarea de bio-produse bazate pe resursa regenerabilă de lemn: sectorul lemnului contribuie cu 3,5% în PIB-ul României, generează 150.000 locuri de muncă directe și un aport valutar net de 3,5 miliarde de Euro anual în balanța comercială a României.

Este nevoie de o strategie pentru domeniul pădurilor-industriilor bazate pe lemn, care să conducă la valorificarea potențialului unic al acestui sector de a susține o economie neutrală climatic, o economie circulară și eficientă energetic, așa cum subliniază Președintele Comisiei Europene.

Forumul Pădurilor, Industriei Lemnului și Bioeconomiei este organizat de Comunitatea Forestierilor din România – Fordaq și este susținut de principalele organizații profesionale și patronale din sectorul forestier:

• Asociația Industriei lemnului – Prolemn
• Federația Proprietarilor de Păduri și Pășuni – Nostra Silva
• Asociația Administratorilor de Păduri – AAP
• Asociația Producătorilor de Mobilă din România – APMR

Organizarea evenimentului este susținută și de organizații patronale reprezentative la nivel național:

• Patronatul Investitorilor Autohtoni – PIAROM
• Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC)

În cadrul dezbaterii participă în calitate de speakeri contributorii, organizatorii și reprezentanții organizațiilor care susțin evenimentul. Audiența generală poate adresa întrebări speakerilor prin intermediul chat-ului pus la dispoziție pe timpul desfășurării Forumului. Pentru jurnaliști vom organiza o sesiune exclusivă pentru întrebări și detalieri ale temelor discutate.

Mai multe detalii despre eveniment găsiți pe următorul link, unde este publicată și modalitatea de înregistrare pentru accesul online: Eveniment: 26 noiembrie 2020 – Forumul Pădurilor, Industriei Lemnului și Bioeconomiei.