FMI confirmă performanța economică a Guvernului Cîțu. Creștere economică de 7%, peste estimările inițiale, în 2021!

FMI şi-a îmbunătăţit estimările privind evoluţia economiei româneşti, care ar urma să înregistreze în acest an un avans de 7%, faţă de o creştere de 6% cât estima în primăvară, arată cel mai nou raport „World Economic Outlook”, publicat marţi.

Conform noilor prognoze ale FMI, în Uniunea Europeană doar Irlanda (13%), Estonia (8,5%) şi Ungaria (7,6%) vor înregistra în acest an o creştere economică superioară României.

În schimb, pentru 2022, Fondul Monetar Internaţional nu şi-a modificat estimările privind avansul economiei româneşti, lăsându-le la 4,8%. Dincolo de 2022, ritmul de creştere a economiei româneşti va încetini, astfel că în 2026, potrivit estimărilor FMI, va ajunge la 3,5%.

Săptămâna trecută, şi Banca Mondială a îmbunătăţit estimările privind evoluţia economiei româneşti, indicând un avans al PIB de 7,3% pentru acest an şi o creştere de 4,8% în 2022.

În ceea ce priveşte inflaţia, FMI şi-a revizuit semnificativ estimările, prognozând că România ar urma să înregistreze o creştere medie anuală a preţurilor de 4,3% în 2021, faţă de un avans de 2,8% cât prognoza în primăvară, pentru ca în 2022 creşterea medie a preţurilor să fie una de 3,4%.

De asemenea, în ceea ce priveşte deficitul de cont curent al României, dacă în primăvară FMI miza pe o diminuare a acestuia până la 4,5% din PIB în 2021, de la 5,2% din PIB în 2020, în prezent instituţia financiară internaţională estimează că acest deficit se va agrava, până la 5,7% din PIB în acest an urmând ca anul următor să se reducă foarte puţin, la 5,5% din PIB.

La nivel global, FMI şi-a revizuit uşor în scădere, cu 0,1 puncte procentuale, estimările privind evoluţia Produsului Intern Brut Mondial, care ar urma să înregistreze un avans de 5,9% în acest an. Potrivit instituţiei financiare internaţionale, această revizuire este cauzată, parţial, de o înrăutăţire a perspectivelor pentru economiile avansate, din cauza perturbărilor apărute de-a lungul lanţurilor de aprovizionare. Însă această înrăutăţire este compensată parţial de un avans mai puternic al unor state emergente exportatoare de materii prime şi al unor economii în curs de dezvoltare.

„Atâta timp cât persistă diferenţe enorme în accesul la vaccinuri, inegalităţile cu privire la rezultatele economice şi sanitare vor creşte, ceea ce va crea noi divergenţe între două grupe de ţări: cele care se pot aştepta la extinderea normalizării la finele acestui an (aproape toate economiile avansate), şi cele care se vor confrunta cu impactul negativ asupra economiei şi sănătăţii de pe urma revenirii infecţiilor”, subliniază instituţia financiară internaţională.