Europarlamentarul Maria Grapini, întrebări tranșante, pe tema combaterii spălării banilor, adresate, experților, în comisia LIBE a PE!

Europarlamentarul umanist, Maria Grapini, membru în Grupul S&D, a participat, în calitate de membru al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) a Parlamentului European,  la audierea publică referitoare la Pachetul legislativ privind combaterea spălării banilor.

În contextul unei teme extrem de importante, eurodeputatul Grapini a adresat întrebări tranșante experților prezenți (Marcus Pleyer- Președinte al Grupul de acțiune financiară (FATF): Ilze Znotiņa, Șefa Unității de Informații Financiare din Letonia și Margarete von Galen, fost Președinte al Consiliului Barourilor și Societăților de Drept din Europa (CCBE).

„Aș vrea să îl întreb pe domnul Markus Pleyer, în contextul în care a spus că doar 1% din activele din criminalitate sunt recuperate, cât estimează că se va recupera dacă aplicăm acest regulament (AMLA)? A doua întrebare este adresată doamnei Ilze Znotiņa. Ați spus că statele membre și UE au fost reactive și, în consecință, trebuie să acționăm proactiv. Puteți să ne spuneți una, două, trei măsuri proactive care ar putea fi cuprinse în acest regulament? Nu în ultimul rând, aș dori să îi adresez o întrebare și doamnei Margarete von Galen, care a afirmat, de mai multe ori, că acest regulament ar încălca statul de drept. Noi avem statul de drept votat ca și condiționalitate în obținerea fondurilor europene. Vreți să spuneți, în mod explicit, în ce constă încălcarea statului de drept dacă am aplica acest regulament?”, a punctat, în intervenția sa, Maria Grapini.

În răspunsul său, președintele Grupului de acțiune financiară (FATF), Marcus Pleyer, a precizat că în cazul în care un regulament este implementat așa cum trebuie și dacă o țară folosește toate resursele necesare pentru forțele polițienești și alte priorități pentru combaterea  spălării banilor, atunci poate crește, semnificativ, procentul recuperării de active. „Comisia Europeană trebuie să se asigure că statele membre implementează acest regulament într-un mod eficace”, a mai spus Pleyer.

La rândul său, Ilze Znotiņa, Șefa Unității de Informații Financiare din Letonia, a susținut,

în ceea ce privește măsurile inovatoare proactive pe care statele membre le pot folosi, că este esențial să existe o analiză strategică adecvată, realizată de autoritate, pentru a ști care sunt riscurile pe care dorim să le atenuăm , urmată de o prioritizare a acțiunilor.

„Cred că este foarte bine că la această audiere se vorbește despre statul de drept și, ca atare, s-a întrebat de ce regulamentul AMLA reprezintă o încălcare a statului de drept. Bineînțeles că nu întregul regulament AMLA reprezintă o problemă pentru statul de drept și este vorba, în context, de profesiunea juridică și autoreglementarea acesteia de către organisme independente. În ceea ce privește profesiunea juridică, pachetul legislativ ar trebui să facă diferența dintre juriști și avocați și alți profesioniști, precum notari, consilieri fiscali, auditori. Acești profesioniști nu se pot compara cu juriștii sau avocații fiindcă ei nu joacă un rol atât de important, crucial, în ceea ce privește statul de drept.

De altfel,  statul de drept are de suferit dacă avocații și juriștii sunt folosiți ca un braț al statului și, în consecință, trebuie supravegheați de AMLA, care este o autoritate de supraveghere de stat, și ca atare trebuie ca aceștia să facă publice informații legate de clienții lor. Acest lucru va reduce, însă, încrederea cetățenilor în profesia juridică”, i-a răspuns, la rândul său, europarlamentarului umanist, Margarete von Galen, fost Președinte al Consiliului Barourilor și Societăților de Drept din Europa (CCBE).