Eurodeputatul umanist, Maria Grapini, cere explicații Comisiei Europene pe tema consecințelor alarmante ale “Sindromului Italia”!

Consecințele alarmante ale “sindromului Italia” – acea formă de depresie socială care se întâlnește în special la persoanele care nu au o pregătire medicală, dar care îngrijesc o perioadă îndelungată persoane cu maladii severe- au reprezentat o reală îngrijorare a europarlamentarului Partidului Umanist Social Liberal, Maria Grapini, care a tras, în numeroase rânduri, semnale de alarmă în acest sens.

Dornică de identificarea unor soluții concrete care să conducă la rezolvarea acestei situații, eurodeputatul Grapini a adresat Comisiei Europene o întrebare cu solicitare de răspuns scris pe tema “sindromului Italia”.

Potrivit Mariei Grapini, această depresie afectează persoanele plecate din alte state să lucreze ca asistente familiale în Italia și care, în cele mai multe cazuri, îngrijesc persoane cu demență Alzheimer.

“Sunt mai mulți factori care, cumulați, generează acest sindrom, printre care plecarea departe de casă pentru o perioadă îndelungată, într-un mediu pe care îl resimt ca fiind străin și/sau ostil, lipsa unei pregătiri psihologice pentru tipul de muncă pe care urmează să o presteze, lipsa unei pregătiri profesionale (în domeniile asistenței medicale și al asistenței sociale) care să ajute persoana să se ocupe de sarcinile care îi revin, programul prelungit, fără ore și zile de odihnă suficiente”, a precizat europarlamentarul umanist, care a adăugat că, de multe ori, aceste persoane trebuie să răspundă la orice solicitare care vine din partea celui pe care îl îngrijesc, indiferent de momentul zilei sau al nopții, starea psihică (deseori precară) a persoanei pe care o îngrijesc, ceea ce sporește stresul.

În context, eurodeputatul Grapini a adresat, punctual, pe marginea acestui delicat subiect, o întrebare Comisiei Europene:

Doresc să știu ce își propune Comisia să întreprindă pentru combaterea acestui sindrom și rezolvarea acestei probleme grave?

În numele Comisiei Europene a răspuns comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit.

În opinia oficialului european, Comisia este conștientă de provocările cu care se confruntă furnizorii de servicii de îngrijire pe termen lung pentru persoanele grav bolnave, inclusiv în ceea ce privește sănătatea mintală.

De asemenea, Nicolas Schmit a menționat că, în discursul din 2022, privind starea Uniunii Europene, președinta Comisiei s-a referit în mod specific la o nouă inițiativă privind sănătatea mintală, Comisia lucrând, în prezent, la eventuale căi de acțiuni viitoare în acest domeniu.

Mai mult, comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale a punctat faptul că Directiva 2003/88/CE stabilește cerințe minime în domeniul organizării timpului de lucru, aplicabile lucrătorilor casnici și lucrătorilor din sectorul îngrijirii. Aceasta prevede, printre altele, a mai spus Schmit, norme de protecție privind pauzele, repausul zilnic și săptămânal, precum și o perioadă minimă de concediu anual plătit.

“Deși directiva prevede unele derogări, pentru a răspunde necesității de a furniza servicii 24/7 în anumite sectoare, sănătatea și securitatea generală a lucrătorilor trebuie să fie protejate în toate situațiile, prin măsuri de protecție adecvate. Statelor membre le revine sarcina de a se asigura că directiva, astfel cum a fost transpusă în legislația națională, este efectiv pusă în aplicare”, a conchis, în răspunsul transmis europarlamentarului Maria Grapini, înaltul oficial european.