Central European Film Festival, ediția a XIV-a-un eveniment în memoria regizorului Radu Gabrea
Central European Film Festival (CEFF), eveniment inițiat în anul 2011 de regizorul Radu Gabrea și organizat în prezent în memoria lui, se va desfășura anul acesta în perioada 4-6 decembrie, la Cinemateca Eforie din București. Ediția a XIV-a este dedicată filmului documentar și va cuprinde câteva dintre cele mai importante documentare realizate de Radu Gabrea de-a lungul carierei sale, precum și proiecția specială a celui mai recent film documentar semnat de regizorul Copel Moscu.
„Toată lectura istoriei româneşti oficiale, dar mai ales cea adânc răspândită în conştiinţa oamenilor, nu conţine niciun rând despre o posibilă proprie culpabilitate. Am fost, aşa cum funcţionează astăzi mitologia istorică românească, permanente victime. Niciodată altceva”, declara regizorul Radu Gabrea într-un interviu din 2009, despre preocuparea sa de a afla adevărul istoric și de a-l revela publicului prin filme.
Regizorul Radu Gabrea a reușit să aducă la lumină subiecte dintre cele mai diverse: „Struma” și „Evrei de vânzare” reprezintă tragedii de profundă rezonanță, cu vinovați și vinovății pe toate palierele societății, românești și nu numai; „Împărăteasa Roșie” este un film portret al Anei Pauker, personaj extrem de controversat al epocii comunismului; „Rumenye, Rumenye II – Căutându-l pe Schwartz” este despre muzica klezmer – muzica populară evreiască, iar „Moștenirea lui Goldfaden” este un film dedicat creatorului teatrului idiș Avram Goldfaden, dar și promotor al unui gen ce va cuceri lumea musicalului american.
Regizorul Copel Moscu este invitatul primei zile a festivalului, cu proiecția specială a documentarului său „Fotografii însângerate”, ce evocă evenimentele cutremurătoare din timpul pogromului evreilor de la Iași din anul 1941, prin fotografii și mărturii ale supraviețuitorilor.
Evenimentul este realizat de Asociația Euro-Fest condusă de actrița Victoria Cociaș, în parteneriat cu Arhiva Națională de Filme – Cinemateca Română și cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei.
Programul CEFF 2024:
Miercuri, 4 decembrie, ora 17:00 – „Struma” (Radu Gabrea)
Miercuri, 4 decembrie, ora 19:00 – „Fotografii însângerate” (Copel Moscu) – proiecție specială
Joi, 5 decembrie, ora 17:00 – „Împărăteasa Roșie. Viața și aventurile Anei Pauker” (Radu Gabrea)
Joi, 5 decembrie, ora 19:00 – „Evrei de vânzare” (Radu Gabrea)
Vineri, 6 decembrie, ora 17:00 – „Rumenye, Rumenye II” (Radu Gabrea)
Vineri, 6 decembrie ora 19:00 – „Moștenirea lui Goldfaden” (Radu Gabrea)
Biletele se pot achiziționa online sau de la casa de bilete de la Cinemateca Eforie.
Link bilete: https://eventbook.ro/hall/cinema-eforie
La finalul proiecțiilor vor avea loc discuții cu publicul.
„Struma” (2001), 57 min.
Regia: Radu Gabrea
Scenariul: Stelian Tănase
Muzica: Adrian Enescu
Imagine: Mihai Tănase
Costume: Ioana Albaiu
Sunet: Florin Tăbăcaru
Documentarul regizat de Radu Gabrea, după un scenariu de Stelian Tănase, prezintă tragedia vasului „Struma”, ultimul vas cu 769 emigranți evrei care a părăsit portul Constanța în 12 decembrie 1941, cu destinația Palestina. Când nava a ancorat la nord de Bosfor, guvernul turc a refuzat primirea emigranților pe teritoriul său și a blocat nava în port. La 23 februarie 1942 Struma a fost trasă în larg cu ajutorul unui remorcher și abandonată la 5 mile de țărm. O zi mai târziu, nava a fost scufundată cu toți cei aflați la bord, fiind atinsă de o torpilă lansată de un submarin sovietic. O singură persoană, David Stoliar, a supraviețuit celui mai mare dezastru naval civil din Marea Neagră, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Filmul a obținut Mențiune Specială la Festivalul Internațional de Film de la Ierusalim, ediția a XVIII-a (2001).
„Fotografii însângerate” (2024), 83 min.
Regizor: Copel Moscu
Muzică: Marius Copel – Electrons in Slow Motion
Editor: Iulia Maria Mureșan
Imagine: Mario Pancu, Cristi Staicu
Producător: Velvet Moraru
Producție: Icon Production
Documentarul „Fotografii însângerate” evocă evenimentele cutremurătoare din timpul pogromului evreilor de la Iași din anul 1941, prin fotografii și mărturii ale supraviețuitorilor. Fotografiile din documentar ilustrează pregătirea și implementarea pogromului, de la marcarea caselor în care locuiau evrei, la coloanele de evrei puși să sape gropile în care urmau să fie aruncați semenii lor, îmbarcarea în trenurile morții și asasinatele în masă care au avut loc.
„Împărăteasa roșie. Viața și aventurile Anei Pauker” (2016), 60 min.
Regia: Radu Gabrea
Scenariul: Radu Gabrea, Magdalena Schubert
Imaginea: Alexandru Macarie
Mixajul: Mihai Orășanu și Ioan Bain
Coloana sonoră: Cristian Tarnovețchi
Montajul și coordonarea post producție: Melania Oproiu
Asistent producție: Cristian Cociaș
Scenografie: Mădălina Marinescu
Coordonator producție: Theodor Ionuț Popescu
Printr-o serie de interviuri cu mari istorici şi politologi, precum şi cu ajutorul imaginilor de arhivă, Radu Gabrea reconstruieşte imaginea Anei Pauker în România stalinistă. Deşi memoria colectivă a păstrat-o pe Ana Pauker ca fiind vinovată de toate problemele vremii, această imagine este doar o distorsiune a istoriei, prin propaganda comunistă orchestrată de Gheorghe Gheorghiu-Dej. În încercarea de a demitiza figura de „criminal” a Anei Pauker, filmul aduce în prim-plan o latură diferită a acestui personaj-simbol al comunismului stalinist.
„Evrei de vânzare” (2012), 73 min.
Regia: Radu Gabrea
Scenariul: Magdalena Schubert, Radu Gabrea
Camera: Florin Paraschiv, Alexandru Macarie, Diana Vidrașcu, Nic Burghelea (SUA)
Montaj: Melania Oproiu
Mixaj: Mihai Orășanu
Producător executiv: Marian Barut
Producător: Victoria Cociaș
Filmul dezvăluie secretele celei mai ample operaţiuni de vânzare a cetățenilor români de etnie evreiască către Statul Israel. Radu Rabrea analizează minuțios, pe baza unor documente şi mărturii senzaționale, detaliile acestui târg care a durat zeci de de ani, de după al doilea Război Mondial și până în 1989 – o afacere care a atins apogeul în timpul dictaturii lui Nicolae Ceaușescu. Regizorul a declarat că sursa lui de inspiraţie a fost cartea istoricului Radu Ioanid despre acest subiect. Dacă la început scopurile urmărite au fost de ordin material, fie produse, fie bani, în ultima etapă din vremea lui Ceauşescu au devenit instrumente de presiune pentru obiectivele politice urmărite de liderul român.
„Rumenye, Rumenye II – Căutându-l pe Schwartz” (2008), 65 min.
Regia: Radu Gabrea
Scenariul: Radu Gabrea, Magdalena Schubert
Montaj: Melania Oproiu
Imagine: Mihai Tănase
Producător: Victoria Cociaș
Producători executivi: Yale Strom, Carmen Vlădescu
Protagoniști: Elisabeth Schwartz, Yale Strom, Radu Gabrea
Invitată specială: Teodora Enache
„Căutându-l pe Schwartz” este partea a doua a filmului „Rumenye, Rumenye”, lansat în 2006. Radu Gabrea urmăreşte călătoria cunoscutei cântăreţe de klezmer, Elizabeth Schwartz, din SUA (ţara unde s-a născut) în România (ţara de baştină a tatălui său). Miezul documentarului îl reprezintă muzica, pentru că prin ea Elizabeth Schwartz îşi descoperă trecutul. Klezmer – muzica populară evreiască – s-a născut în centrul şi estul Europei şi a devenit în timp simbolul culturii evreieşti.
„Moștenirea lui Goldfaden” (2004), 80 min.
Regia: Radu Gabrea
Scenariul: Radu Gabrea, Manase Radnev
Imagine: Nic Burghelea, Mihai Tănase
Fotografii: Alter Kacyzne, Yivo – Institute for Jewish Research
Sunet: Constantin Fleancu
Narator: Adrian Pintea
Montaj: Melania Oproiu
Producător: Magdalena Schubert
Distribuție: Itzik Gottesman, Zalmen Mlotek, Nahma Sandrow, Elizabeth Schwartz, Yale Strom
Radu Gabrea realizează un documentar despre originile primului teatrului idiș profesionist din lume, întemeiat de dramaturgul Avram Goldfaden în 1876, la Iași. Piesele sale au avut ulterior un așa de mare succes peste tot unde a trăit, încât „New York Times” l-a numit „Shakespeare al evreilor”.
Filmul documentează poveştile, muzica şi interpreţii teatrului idiş, folosind fotografii rare de arhivă, înregistrări şi mărturiile câtorva personalităţi contemporane: Zalmen Mlotek, Itzik Gottesman, Nahma Sandrow, Golan Ofer, Yale Strom, Harry Eliad, Carol Markovitch, Alyssa Pia Quint, Moshe Yassur, Iacov Bodo, Elisabeth Schwarz, Eleanor Reissa, Sandler Gera, Ioan Holban.