Proiectul cu privire la pensiile magistraţilor se întoarce în Comisia de muncă!

Proiectul cu privire la pensiile magistraţilor, iniţiat de liderii coaliţiei de guvernare, se întoarce miercuri în Comisia de muncă, deși marţi primise raport de adoptare și urma să fie supus votului în plenul Camerei Deputaţilor. În acest moment, 230 de milioane de euro din PNRR sunt blocați pentru că România nu a făcut reforma pensiilor speciale.

Răsturnare de situație în privința pensiilor magistraților. Potrivit unor surse parlamentare, coaliția dorește modificarea creșterii etapizate a vârstei de pensionare, astfel încât să se facă un salt direct la vârsta de de pensionare de 65 de ani, deși în proiectul inițial urma se ajungă la această vârstă de pensionare abia în 2045. Mai mult, proiectul prevede și scăderea plafonului de calcul de la 80%, cât este în prezent, la 65% din media veniturilor lunare din ultimii doi ani înaintea pensionării. Modificarea ar putea ridica anumite probleme de constituționalitate.

Inițial, actul normativ propus prevedea că, începând cu data de 1 ianuarie 2026, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la CCR, precum şi personalul de specialitate juridică se pot pensiona şi pot beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, precum şi condiţia de vârstă de cel puţin 48 de ani.

„Începând cu data de 1 ianuarie 2026, prin derogare de la prevederile Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din aceeaşi lege se pot pensiona şi pot beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, precum şi condiţia de vârstă de cel puţin 48 de ani. Această vârstă de pensionare creşte conform Anexei nr. 3 din Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege„, stipula proiectul.

Se prevedea inițial să se atingă eşalonat vârsta de 65 ani la pensionare pentru magistraţi în 2045. Conform proiectului, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare de 65 de ani şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

Candidatul coaliţiei de guvernare la alegerile prezidenţiale, Crin Antonescu, declară că să ţii cu dinţii să ieşi la pensie la 48 de ani, ca magistrat, este un gest imoral şi din cauza acestor pensionări aberante, suntem într-o permanentă criză de personal, iar româniei aşteaptă cu anii în procese să li se facă dreptate. El mai afirmă că magistraţii care intră în sistem trebuie să iasă la pensie la 65 de ani, nu la 48 ca acum şi adaugă că nu a văzut CSM să reacţioneze atunci când românii sunt umiliţi prin tribunale sau când se comit abuzuri în justiţie, în schimb, sar ca arşi atunci când vine vorba de ei şi de banii lor.