BNR trage un semnal de alarmă în privința dobânzilor, dar și a evoluției cursului valutar!

Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale (BNR), avertizează că ne apropiem de un punct maxim în privința dobânzilor, dar evoluția cursului valutar rămâne greu de anticipat. Potrivit acestuia, leul se află acum într-o zonă de echilibru temporar, dar presiunile persistă din cauza lipsei unor măsuri clare privind deficitul bugetar.

BNR speră la acțiuni ferme din partea autorităților, care să inspire încredere și să ofere stabilitate: politici fiscale coerente, guvern stabil și măsuri de reducere a deficitului. De asemenea, este nevoie de o inversare a tendinței actuale de retragere a capitalului și atragerea de noi investiții. În lipsa acestora, piața va rămâne agitată.

Dan Suciu a subliniat că tensiunile politice și întârzierile în implementarea reformelor prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) contribuie decisiv la incertitudinile din piață. Blocajele politice, campania electorală prelungită și lipsa unui guvern stabil sunt doar câțiva dintre factorii care afectează percepția investitorilor și contribuie la volatilitatea cursului de schimb.

Un exemplu clar este deprecierea recentă a leului, care, deși nu foarte mare în termeni financiari (aproximativ 3%), a fost resimțită puternic într-un context în care stabilitatea valutară devenise normă. Această schimbare de direcție a fost alimentată și de semnalele de instabilitate din cadrul coaliției de guvernare, care pun sub semnul întrebării capacitatea de a menține o ordine politică coerentă.

Totodată, întârzierea reformelor asumate în PNRR reprezintă un motiv major de îngrijorare pentru BNR. Aceste fonduri europene nerambursabile ar fi trebuit să susțină dezvoltarea economică a României, dar riscul de a le pierde din cauza amânărilor amenință stabilitatea pieței financiare.

Purtătorul de cuvânt al BNR a atras atenția că orice întârziere în formarea unui nou guvern adâncește criza. Instabilitatea actuală reduce capacitatea statului de a lua decizii economice solide, afectând astfel încrederea investitorilor. Chiar dacă există rezerve valutare suficiente pentru intervenții temporare, acestea nu pot compensa lipsa de predictibilitate pe termen lung.

În acest context, riscul ca agențiile internaționale de rating să retrogradeze economia României la nivelul „junk”, nerecomandat pentru investiții, este real, deși o astfel de decizie nu este așteptată mai devreme de toamnă. Până atunci, însă, România trebuie să evite orice „catastrofă economică”, așa cum s-a exprimat Suciu, pentru a nu agrava situația. Suciu a mai punctat că recâștigarea încrederii în piețe este un proces dificil, cu atât mai mult într-un climat politic instabil și lipsit de direcție.

„Am spus de la bun început că în noul context care se profila, în urma retragerilor semnificative de valută, cauzate de evenimentele politico-economice care au loc în România în ultima perioadă, încercăm să obținem un echilibru atât pentru curs, cât și pentru dobânzi, la noile plafoane pe care le întrevedeam. În ceea ce privește dobânzile, avem un plafon cert, pentru că ele nu au cum să treacă de 7,5%, este dobânda Lombard, pentru că odată ajunse la acel la fond, băncile au alte soluții de finanțare. Această creștere de dobândă se datorează unei lichidități mai reduse în piață, care a făcut ca leul să fie ceva mai mai bine cotat astăzi. Dar lichiditatea mai redusă, odată ce dobânda ajunge spre 7,5%, poate fi compensată prin alte mecanisme bancare.

În ceea ce privește dobânzile, probabil că suntem spre vârf, iar în ceea ce privește cursul, dați-mi voie să nu folosesc certitudini. Am ajuns la un alt palier și probabil că este o zonă de relativ confort pentru perioada imediat următoare, pentru că impredictibilitățile continuă și marile răspunsuri legate de deficitele bugetare ale României așteaptă încă să primească răspunsul”, spune Dani Suciu.

Reprezentantul lui Mugur Isărescu susține că BNR se așteaptă la „mesaje și decizii clare care să arate o stabilitate guvernamentală, o direcție de evoluție a finanțelor publice și a deciziilor legate de deficite care să meargă în jos, o reluare a fluxurilor financiare care să nu mai fie doar de ieșire a banilor din țară, ci și de intrare a banilor din țară”, susține Dan Suciu de la BNR.

„Au fost un cumul de elemente care a dus la această situație, de la perioada electorală prelungită, la necunoscutele legate de alegeri și la incertitudinile legate de viitorul guvern. Până nu primim răspunsuri ceva mai clare la toate aceste provocări, va fi destul de greu să avem alte evoluții. Sperăm să avem o temperare a creșterilor pe care le-am avut în ultima perioadă. Avem un prim semnal, dar e încă de lucru și suntem aici foarte atenți la ceea ce se întâmplă în piață, la Banca Națională”, a explicat acesta.