Creșterea generalizată a taxelor pe capital și muncă ar penaliza exact motoarele de care avem nevoie în relansarea economică!
Corecția fiscalӑ trebuie sӑ fie simplӑ, eficientӑ și sӑ sprijine creșterea economicӑ, arată o analiză a thinkthank-ului Consilium Policy Advisors Group (CPAG).
Creșterea generalizată a taxelor pe capital și muncă ar penaliza exact motoarele de care avem nevoie in relansarea economică, avertizează macroeconomiștii Laurian Lungu, Ella Kallai și George Ștefan.
O varianta de corecție fiscală axata pe principii si o logica economica pe termen mediu ar putea presupune:
• O creștere temporară a TVA efectiva cu minim 3pp, acompaniată de măsuri rapide pentru reducerea gap-ului de colectare;
• Reducerea cheltuielilor publice;
• Eventual clauze de contingență pentru adaptarea măsurilor la evoluția economiei;
• Din 2026 – relaxare fiscală țintită: reducerea contribuțiilor sociale cu 1pp plafonarea acestora pentru alte venituri, eliminarea unor taxe distorsionante (impozitul pe cifra de afaceri, taxa pe stâlp, suprataxe din energie).
Cu acest mix, deficitul bugetar ar putea ajunge realist la -7,8% din PIB în 2025 și sub 3% până în 2031 – fără a sufoca economia.
Economia României continuӑ sӑ ȋncetineascӑ iar mӑsurile fiscale vehiculate ȋn acest moment par sӑ fie axate preponderent pe o serie de creșteri de taxe. Ele pot accelera semnificativ aceastӑ decelerare.
Un pachet fiscal ȋn care creșterea taxelor pe consum se suprapune simultan cu creșterea taxelor pe capital și forța de muncӑ nu are nici o logicӑ economicӑ, adâncind reculul economic și periclitând inutil premizele relansӑrii economice. România are nevoie sӑ rӑmânӑ competitivӑ fiscal. În 2026 existӑ spațiu și pentru reducerea marginală a contribuțiilor la asigurările sociale, cu un punct procentual, și plafonarea acestora la un număr rezonabil de salarii medii pe economie, ca de exemplu 5 pentru alte venituri. Tot atunci existӑ spațiu și pentru eliminarea impozitului pe cifra de afaceri, a taxei pe stâlp și a taxelor suplimentare din energie. Acestea vor aduce mai multe venituri la buget, generate de creșterea economicӑ impulsionatӑ de aceste mӑsuri, arată analiza CPAG.
Este necesar ca creșterea TVA să fie simultan acompaniată de măsuri eficiente, imediate, de reducere a gap-ului de TVA. Efectele acestor măsuri vor genera o scădere marginală a consumului, cu impact pozitiv asupra deficitului de cont curent. Semnalul dat de scăderea contribuțiilor sociale va fi încurajarea muncii, crescând competitivitatea, totodată contrabalansând parțial scăderea puterii de cumpărare generată de o rată mai mare a TVA. Pe net, deficitul bugetar se situează pe o pantă descendentă, chiar și în condițiile unei creșteri economice pozitive, situată puțin sub nivelul din 2024 de 0,8%.
Nu în ultimul rând va trebui adresată problema de fond și anume nerespectarea legii responsabilității fiscal bugetare, adoptată în 2010. Este nevoie de regândirea rapidă a cadrului legislativ pentru ca derogările de la această lege să fie făcute doar în mod excepțional, într-un anumit cuantum, astfel încât asemenea derapaje să fie evitate pe viitor.