Băsescu. între reactivarea unor dosare și intrarea în PMP
Fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, a anunţat încă dinainte de expirarea mandatului că intenţionează să rămână activ în politică. Însă, după plecarea lui de la Cotroceni, Băsescu a evitat apariţiile publice, preferând să se bucure de primele zile ca pensionar. Şansele ca Băsescu să redevină o figură de prim-plan a politicii româneşti depind acum de două variabile: configuraţia scenei politice de după prezidenţiale şi de soarta dosarelor sale din justiţie.
Odată cu preluarea funcţiei de preşedinte la sfârşitul anului 2004, Traian Băsescu a scăpat de celebrul dosar Flota în care fusese trimis în judecată alături de alte 79 de persoane. Cum prevederile constituţionale îi oferă imunitate, acţiunile justiţiei împotriva sa au fost suspendate până la expirarea mandatului.
În esenţă, dosarul Flota viza modul în care Petromin, companie navală de stat, s-a asociat cu firma norvegiană Klavenes în 1991 şi consecinţele asocierii – datorii uriaşe care nu au putut fi acoperite decât prin vinderea navelor Petromin.
Ca secretar de stat şi apoi ministru al Transporturilor, Traian Băsescu a fost direct implicat în afacere însă chestiunea vinovăţiei sale rămâne un subiect deschis. Conform unei expertize făcute în 2004, prejudiciul adus statului ar fi fost de 275.000.000 dolari. În timpul procesului început în 2005 la Înalta Curte de Casaţie, s-a cerut o nouă expertiză din care rezulta că prejudiciul a fost inexistent. Mai mult, vinderea navelor ar fi adus un profit deoarece au fost evitate cheltuielile de întreţinere.
În consecinţă, inculpaţii au fost absolviţi de acuzaţii, în frunte cu foştii miniştri de la Transporturi Aurel Novac şi Paul Teodoru şi cu fostul preşedinte al Fondului Proprietăţii de Stat, Radu Sârbu. Din lotul de 80, singurul nejudecat a rămas Traian Băsescu. Teoretic, pentru fraudarea statului român el riscă o pedepsă de până la 10 ani de închisoare. În cazul unei condamnări, Băsescu ar fi singurul ce are parte de această soartă, lucru pe care l-a subliniat recent chiar fostul preşedinte, fiind paradoxal ca o singură persoană să fie socotită vinovată într-o operaţiune de o asemenea amploare, în care ultima expertiză a arătat că nu există prejudiciu.
Un dosar care poate să-i dea mai multe bătăi de cap lui Băsescu este cel al casei din Mihăileanu. În 2003, Traian Băsescu, primar al Capitalei în acea vreme, a primit ca locuinţă de serviciu un apartament de 370 metri pătraţi într-o vilă din strada Mihăileanu. Ulterior, Băsescu a făcut cerere la primărie ca să cumpere apartamentul, cerere ce i-a fost aprobată de către primăria pe care o conducea. Scandalul a izbucnit în 2005, iar în 2007 Grupul de Investigaţii Politice a lui Mugur Ciuvică a făcut plângere penală la Judecătoria Sectorului 3 împotriva lui Traian Băsescu pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, Ciuvică acuzând faptul că preţul plătit de Băsescu era sub preţul pieţei. Şi acest dosar a fost pus la sertar din cauza impedimentelor de ordin constituţional.
Ultimul dosar cu care s-a ales Băsescu este cel pentru şantaj şi ameninţare a senatorului PSD Gabriela Firea. Aceasta s-a simţit lezată de unele afirmaţii făcute de preşedinte în cadrul unei emisiuni TV, iar în 14 aprilie 2014 a depus plângere penală.
Odată cu terminarea mandatului, procurorii deja s-au apucat să scuture praful de pe dosarele lui Băsescu.
La sfârşitul lui decembrie, a fost reluată urmărirea penală pentru şantaj, iar procurorul general Tiberiu Niţu pare deosebit de interesat de aceste dosare. „Am dispus să se întocmească o situație a acestor dosare și am solicitat Secției de urmărire penală, Direcției Naționale Anticorupție, Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată să ne comunice o situație a tuturor dosarelor”, a declarat Tiberiu Nițu la sediul Consiliului Superior al Magistraturii pe 8 ianuarie.
O condamnare într-unul din aceste dosare ar pune capăt carierei politice a lui Traian Băsescu. Deocamdată, el ar fi primit cu braţele deschise în Partidul Mişcarea Populară, care s-a înfiinţat de altfel cu scopul de continua programul politic prezidenţial, după ruptura lui Băsescu de PDL de la începutul anului 2013.
Pe 22 octombrie 2014, Elena Udrea anunţa că Băsescu se va înscrie în PMP pe 22 decembrie, a doua zi după încheirea mandatului de preşedinte, dar nu a spus ce calitate va avea preşedintele în PMP. „Nu ştiu ce va face domnul preşedinte. Ne-a transmis doar să-i găsim loc pentru nişte tablouri pe care le aduce. I-am şi găsit”, spunea Udrea care la două săptămâni după declaraţie avea deja biroul pregătit pentru Băsescu.
Însă Băsescu nu pare grăbit să-şi ia biroul în primire. Pe 22 decembrie nu s-a înscris în PMP şi nu a făcut-o nici până în ziua de azi. S-a mărginit să le ureze „băsiştilor” un an nou fericit pe Facebook şi să posteze fotografii cu nepoţii.