Vom avea un sistem de detectare a cutremurelor ca în Japonia?

Cercetători ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) au publicat un studiu care urmărește dezvoltarea unui sistem de anticipare a replicilor seismice în România, capabil să ofere prognoze din primele ore după cutremure. Echipa este formată din Cristian Ghiță, Bogdan Enescu, Alexandru Marinus, Iren-Adelina Moldovan, Constantin Ionescu, Eduard Gabriel Constantinescu și a adaptat pentru condițiile locale o metodă statistică utilizată în Japonia pentru prognoza replicilor cutremurelor.

România ar putea avea un sistem ca în Japonia pentru cutremure. Cercetătorii români de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) au testat un sistem care poate estima rapid riscul de replici ale cutremurelor.

Studiul a testat metoda pe două secvențe de replici crustale (de suprafață) produse de cutremure moderate cu aceeași magnitudine: Vrancea–Mărășești (2014) și Gorj–Oltenia (2023), ambele având Mw 5,4, scrie Mediafax.

Cercetătorii folosesc o procedură „de vârf” (testată anterior în Japonia) care poate rula aproape în timp real: ia datele din primele ore după cutremur (așa-numita perioadă de „învățare”), estimează parametrii unei descrieri statistice a replicilor, apoi produce prognoze pentru următoarele ore – și poate repeta procesul pe măsură ce intră date noi.

Metoda folosește două legi statistice clasice din seismologie:

• Omori–Utsu, care descrie cum scade în timp numărul replicilor după șocul principal (la început multe, apoi tot mai rar);
• Gutenberg–Richter, care descrie distribuția magnitudinilor (foarte multe seisme mici și mult mai puține mari).

În fapt, sistemul estimează rapid parametrii acestor legi folosind datele din primele ore după cutremur și actualizează probabilitățile pe măsură ce apar noi înregistrări. În studiu, prognozele au fost construite pe ferestre de „învățare” de 3, 6, 9, 12 și 24 de ore, pentru a estima riscul de replici în intervalele următoare.