Ziua scadenței la Primăria Sectorului 2. Pleacă Onțanu, vine Popescu!

Neculai Onțanu se află la cel de-al patrulea mandat de primar al Sectorului 2. Supranumit „primarul imobiliar”, Onțanu demonstrează, cu vârf și îndesat, în fiecare zi a mandatului său, că nu are nimic în comun cu cetățenii sectorului său, cărora susține cu un tupeu fantastic că le apără interesele. Ca și locuitor al sectorului 2, sunt stupefiat de modul discreționar în care „generalul Onțanu” a reușit să transforme acest sector într-o afacere personală.

Reabilitarea blocurilor- mult-clamată de aplaudacii edilului, tot mai puțini din fericire – este un eșec total, generat tocmai de interesele financiare care au inundat Primăria Sectorului 2. Președinții asociațiilor de proprietari, până nu demult aliații cointeresați ai lui Onțanu, s-au săturat până peste cap de aburelile acestuia. Reabilitarea blocurilor tărăgănează, deși Onțanu susține peste tot că sectorul său ocupă un loc fruntaș la acest capitol. Nu puțini cetățeni vorbesc tranșant despre o filieră a reabilitării ale cărei ițe duc la Onțanu în sensul în care se plătesc sume consistente de bani pentru a ocupa un loc fruntaș pe listele cu blocuri reabilitate! Nu există dovezi certe în sprijinul acestor afirmații, însă după cum se știe nu există fum fără foc…

Cazurile de corupție nu au ocolit Primăria Sectorului 2, cel mai recent fiind cel în care șefa de la Resurse Umane a fost reținută pentru o șpagă  de vreo 11.000 de euro. Să fie străin Onțanu de situația existentă în birourile Primăriei? Greu de crezut, cât timp toți cei care au lucrat sau încă lucrează în Primăria Sectorului 2 știu că nimic, la nivelul sectorului, nu se poate face decât cu acordul edilului Onțanu, cel care vrea să știe și să controleze totul…

De altfel, de mulți ani, Onţanu navighează abil pe apele politicii: iniţial a fost membru PSD, fiind legat ombilical de oamenii pe care Traian Băsescu îi numea “mafia personală a lui Adrian Năstase”. Apoi, maistrul devenit general, a cotit-o spre PDL, nu direct ci prin intermediul UNPR, unde ocupă funcţia de scretar general al partidului. Nu întâmplător, cel care l-a decorat cu stelele militare a fost preşedintele Băsescu – cunoscut pentru reevaluările sale politice. La începutul anilor 2000, Onţanu însă era un simplu executant al PSD. Prima mare afacere girată de acesta a vizat contractul de salubritate al sectorului 2, atribuit companiei Supercom. Patronul companiei este Ionel Ciuclea, membru PSD şi amic al primarului Onţanu. Mai important este că Ciuclea a fost partenerul de afaceri al lui Alexandru Bittner – eminenţa cenuşie a guvernării Năstase. Ciuclea şi Bittner s-au asociat în afacerea Pieţe Grup SA. Iţele politice nu se opresc aici: presa a relatat că acelaşi Ciuclea a fost unul dintre sponsorii importanţi ai partidului Alianţa pentru România, condus de “liberalul” – cu ghilimelele de rigoare- Teodor Meleşcanu, fost director al Serviciului de Informaţii Externe. Şi apropiat al lui Băsescu. Meleşcanu înfiinţase acest partid în anul 2000, alături de nişte “băieţi veseli”, apropiaţi ai serviciilor de informaţii. Apoi, partidul a fost desfiinţat şi absorbit de PSD, după ce Ion Iliescu a câştigat alegerile prezidenţiale.

Onţanu se dovedeşte a fi un om de sistem. Legăturile sale cu vechea nomenclatura comunistă şi cu grupurile de afaceri născute după Revoluţie sunt cât se poate de clare. Afacerea Pieţei Obor este un alt exemplu sugestiv: în 2006, o companie controlată de controversatul afacerist Puiu Popoviciu a concesionat pe o durata de 49 de ani 4 hectare de teren din piaţa Obor, cea mai cunoscută din Bucureşti. Înainte de concesiune, Onţanu angajase primăria într-o finanţare europeană tocmai pentru modernizarea pieţei. Popoviciu este ginerele fostului ministru de Interne comunist Ion Dincă. Din 2010, Onţanu a intrat la guvernare alături de PDL, fugind de la PSD alături de echipa lui Gabi Oprea. În 2012, “generalii lui Băsescu” au schimbat tabăra şi au sărit în barca lui Victor Ponta. Cât timp a fost la guvernare alături de portocalii, Onţanu a fost un primar disciplinat, producând intens pentru partid, dar și pentru pușculița personală. De altfel, primăria sectorului 2 a fost implicată în cel mai mare tun imobiliar al samsarului de terenuri Gheorghe Stelian, zis Stelu, anchetat, arestat și urmărit penal de DNA în dosare de restituiri cu acte false.

Faima de primar imobiliar a lui Niculai Onţanu s-a consolidat odată cu afacerea centrului comercial ce se va ridica pe ruinele fostei fabrici Electroaparataj din sectorul 2. În plus, primăria a avizat în acea locaţie construirea unui turn de 17 etaje, distrugându-se astfel un spaţiu verde de câteva hectare.

La alegerile locale din 2012, lui Neculai Onțanu, i-a trecut glonțul pe lângă ureche. Tânărul Dan Cristian Popescu, membru PNL, fusese anunțat candidatul USL la Primăria Sectorului 2. Cu o campanie bine pusă la punct, înconjurat de un val uriaș de simpatie din partea locuitorilor sectorului 2, Dan Cristian Popescu era creditat în precampania electorală cu un scor mult mai bun ca al lui Onțanu. Disperat, Onțanu a tras toate sforile posibile, politice și financiare, pentru a scăpa de un candidat tânăr, incomod, capabil să pună punct jafului generalizat al găștii pe care o patrona. Iar cum în politica dâmbovițeană negocierile de culise pot rezolva orice, liderii USL au bătut palma cu Onțanu, în disprețul cetățenilor sectorului 2, aruncând în cursă un candidat fără șanse, Dragoș Frumosu. Chiar și în aceste condiții, Onțanu a obținut o victorie nu foarte confortabilă!

De altfel, Dan Cristian Popescu a obținut în toamnă un mandat de deputat în sectorul 2. Cât de iresponsabil poți să fii ca lider politic, să faci jocurile unei găști politice în detrimentul partidului tău și a USL pe atunci? Din păcate, locuitorii sectorului 2 au rămas sub conducerea primarului Onțanu, cel care a continuat să facă și în anii care au urmat ceea ce știe mai bine: să facă afaceri! Doar nu crede cineva că Onțanu este atât de sărac precum se prezintă și care, chipurile, este „cocoșat” de treburile administrației cărora le acordă întregul său interes!

Interesant este faptul că în ședințele din ultimele luni avute cu președinții asociațiilor de proprietari, Onțanu a început să joace rolul lui Nicolae Ceaușescu care amenința, strategic, în zilele tulburi ale lui decembrie 1989 cu demisia din CC al PCR. Individul susține că nu va mai candida dacă nu se bucură de o susținere consistentă, punându-i, în același timp, pe unii dintre aplaudacii săi prezenți mai mereu la acest tip de evenimente, să îl roage să se răzgândească. Oricum sondajele făcute la nivelul Primăriei Sectorului 2, pe care Onțanu le ține sub cheie, nu îl creditau la finalul anului trecut cu mai mult de 22% din intențiile de vot ale cetățenilor din sectorul 2. Cam puțin, domnule Onțanu! Dar ziua scadenței vine și în cazul său!

Onțanu vrea încă un mandat. Doar dacă sondajele îi dau șanse în acest sens. În caz contrar, va încerca să tragă sforile în favoarea unui om de casă, consilier în Primărie, pe care vrea să îl propulseze ca primar. Onțanu știe foarte bine că un primar credibil, cu coloană vertebrală, poate găsi multe ițe ale ilegalităților sale în cei 16 ani de mandat, așa că preferă un om manevrabil!

Marea problemă a găștii lui Onțanu este generată de faptul că deputatul PNL, Dan Cristian Popescu, coșmarul lui Onțanu din 2012, va candida, cel mai probabil, și în 2016. Cu un mesaj tranșant, cu o echipă redutabilă în spate, cu sprijinul locuitorilor sectorului 2 care au găsit mereu deschisă ușa cabinetului său parlamentar sau a Fundației pe care o patronează, Dan Cristian Popescu poate reprezinta mult-așteptata intrare în normalitate a Primăriei Sectorului 2.

De altfel, asta și doresc cetățenii sectorului 2: normalitate!

I.Badea