Bătălia pentru Cotroceni aruncă România în haos

Începe nebunia electorală. Candidaţii ce vizează fotoliul de la Cotroceni au intrat, rând pe rând, în cursa prezidenţială. Tabelele de semnături, multe dintre ele trase la xerox, au fost depuse la BEC.Am asistat la o campanie furibundă de strângere de semnături, în care staff-urile prezidenţiabilor au vrut să-şi arate forţa electorală. Ponta şi Iohannis au strâns, fiecare, în jurul a 2,2 milioane de semnături, Diaconescu susţine că a depus un milion, Udrea s-a mulţumit cu puţin peste 400.000! Lista acestora este completată de ceilalţi prezidenţiabili, pe turnantă vine şi fostul şef al SIE, Meleşcanu, fiecare decis să răstoarne în piaţa publică tolba de promisiuni.

Lucrurile sunt clare în privinţa  turului II al scrutinului din noiembrie. Ponta versus Iohannis. Candidatul susţinut de usedişti contra celui susţinut de PDL şi PNL, cele două partide mari de dreapta. Fiecare prezidenţiabil, împins de la spate de echipe de campanie redutabile, clamează victoria. Previzibila victorie. În piaţa publică apar sondaje peste sondaje în care sociologii de casă ai unora sau altora dintre partidele aflate în cursa prezidenţială încearcă să îşi umple conturile în această campanie.În consecinţă, diversiunile şi atacurile sub centură se vor ţine lanţ!

Evident, Ponta este cotat cu prima şansă. Cel puţin în primul tur, unde îl va devansa pe Iohannis. Miza uriaşă va fi, însă, turul II unde lupta se va da pe viaţă şi pe moarte. Atunci se vor negocia voturile tuturor prezidenţiabilor. Udrea se amăgeşte că scorul obţinut, de altfel liderul PMP visează la un scor de două cifre, îi va permite să pună condiţii dure lui Iohannis. Concret, Udrea vrea PMP la guvernare după 2014! Cu tot ceea ce implică aceasta, inclusiv un regim privilegiat (a se citi imunitate!) post-alegeri pentru actualul şef al statului! „Vrăbia mălai visează” sună un proverb popular ce se pliază perfect pe calculele electorale ale lui Udrea şi ale celor din jurul său.

Dan Diaconescu este un alt prezidenţiabil care speră că va obţine ceva din negocierea voturilor sale în turul II. Cum individul nu are scrupule, acestea vor fi oferite celui care oferă mai mult. Punct! Voturile lui Tăriceanu vor merge în direcţia lui Victor Ponta, în timp ce Macovei va redirecţiona alegătorii săi în direcţia lui Iohannis. Vadim Tudor va relua eterna placă a fraudării alegerilor, în timp ce candidatul de ultimă oră, Teodor Meleşcanu, va opta, cel mai probabil, pentru susţinerea prezidenţiabilului susţinut de foştii colegi liberali.

Udemeriştii vor scoate, în stilul caracteristic, voturile maghiarilor la mezat, cel mai probabil acestea mergând în direcţia lui Ponta. Kelemen Hunor şi ceilalţi lideri UDMR ştiu foarte bine să negocieze, să pună presiune, să şantajeze, să obţină maximum din orice campanie electorală.

Miza uriaşă va fi reprezentată de voturile celor nehotărâţi, tot mai mulţi, din păcate, în ultimii ani. Va fi greu, terifiant de greu, să convingi un român scârbit de politică, de micimea, aroganţa şi duplicitatea liderilor politici. Astfel că se va încerca înregimentarea la vot, într-o proporţie cât mai mare, a electoratului din mediul rural. Aleşii locali ai Puterii ştiu foarte bine ce au de făcut. De la turism electoral, până la mită şi cumpărarea voturilor. Reţeta este de notorietate, iar miza, de fiecare dată, uriaşă! Mai ales că pesediştii ştiu foarte bine că pierderea alegerilor este sinonimă cu pierderea privilegiilor guvernării!

Din păcate, atât Ponta, cât şi Iohannis, nu pot răspunde uriaşelor aşteptări ale românilor. Sunt (doar) exponenţii unor găşti politice, avide să controleze România. Milioanele de români sunt folosiţi şi de această dată, la fel de abject, în lupte electorale ce exclud, cu brutalitate, interesul naţional. Ce păcat că mult clamata reformă a clasei politice se lasă aşteptată!

Un editorial de Iulian Badea