O nouă tehnologie transformă gândurile în mișcare
O nouă tehnologie care permite realizarea unei legături între creier și un computer, transformând gândurile în mișcare, i-a permis unui tânăr din California care are picioarele paralizate în urma unui accident în care i-a fost secționată măduva spinării, să meargă din nou, conform unui material publicat miercuri de Reuters.
Primii pași șovăitori ai tânărului în vârstă de 28 de ani au fost înregistrați în cadrul unui studiu preliminar publicat de revista britanică Journal of NeuroEngineering and Rehabilitation și pot fi văzuți și pe YouTube, informează Agerpres.
Tânărul, care a rămas paralizat în urma unui accident de motocicletă, a putut să meargă din nou datorită unui sistem care îi permite creierului să-și trimită comenzile direct prin intermediul unui program de calculator către electrozii plasați pe genunchii pacientului, activând musculatura picioarelor, fără ca informațiile respective să mai treacă prin măduva spinării.
Cercetătorii de la Universitatea California din Irvine sunt de părere că succesul acestui experiment deschide o nouă eră pentru persoanele paralizate în urma unor accidente la nivelul măduvei spinării, oferindu-le posibilitatea să-și redobândească măcar parțial mobilitatea.
Dr. An Do, co-autor al studiului care însoțește acest experiment, a precizat că vor mai trece destui ani până la apariția pe piața medicală a unor astfel de aplicații clinice pentru că experimentul desfășurat la UC Irvine trebuie să fie repetat și pe alți pacienți, iar tehnologia trebuie perfecționată.
Acest studiu demonstrează că este posibilă „reluarea mersului controlat de creier la persoanele cu măduva spinării complet secționată”, conform coordonatorului acestui experiment, inginerul biomedical Zoran Nenadic.
Pașii reușiți de subiectul acestui experiment, Adam Fritz, par modești pe înregistrare, însă această reușită este extraordinar de importantă pentru medicină. Fritz s-a deplasat pe o distanță de aproape 4 metri, iar greutatea corpului a fost susținută și cu ajutorul unui ham special și a unui cadru. Atașarea hamului a fost necesară pentru că pacientul nu-și poate simți picioarele.
Acest studiu, care a început la aproape 5 ani după ce Fritz a devenit paraplegic, a inclus luni de pregătire mentală în care pacientul s-a gândit la mers pentru a produce undele cerebrale necesare deplasării. Aceste semnale au fost interceptate prin intermediul unei electroencefalograme (EEG) și au fost transmise unui calculator unde au fost procesate printr-un program special care izolează semnalele legate doar de mișcarea picioarelor și le transformă în semnale menite să stimuleze musculatura de la picioare a pacientului.
În continuare cercetătorii doresc să dezvolte această tehnologie, miniaturizând componenta EEG suficient pentru a putea fi implantată în craniul pacientului pentru a recepționa mai clar semnalele neurale. De asemenea, ei doresc să obțină și un feed-back în cadrul acestui sistem, de la senzorii din picioarele pacientului înapoi la creier.