Tismana, mânăstirea așezată pe un vârf de stâncă!

Socotita de multi drept inima Olteniei, Manastirea Tismana, cu zidurile ei medievale si bastioane in colturi, se afla situata pe muntele Starmina, inconjurata de paduri si pereti abrupti de stanca, la 30 de km de Tg Jiu. De altfel, chiar toponimul geto-dacic “tismena” inseamna: “cetate, loc fortificat cu ziduri”. In timpul lucrarilor arheologice din 1970, la aproape 4 m spre nord de absida laterala a bisericii mari a fost descoperita temelia unui lacas de cult construit din bolovani de rau si caramida din timpul ocupatiei romane. Aceste descoperiri i-au condus pe arheologi la concluzia ca in zona a existat un vechi fort daco-roman.

Cel care a pus prima caramida la construirea manastirii a fost Cuviosul Nicodim, un calugar venit tocmai din tinuturile macedonene, cu sprijinul domnitorului Radu Negru-Voda. Astfel ca la 15 august 1377 a fost sfintita biserica, cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”. Dupa trecerea la cele vesnice a domnitorului, constructia manastirii a continuat sub domnia fiilor sai, Dan I Basarab (1384 – 1386) si apoi Mircea cel Batran (1387 – 1418).
Pozitionata strategic si cu ziduri de fortificare, Manastirea Tismana s-a constituit intr-un loc important la hotarele Tarii Romanesti, motiv pentru care locutorii satului cu acelasi nume
trebuiau sa faca de paza, iar pentru aceasta erau scutiti de biruri si dijme. Nu intamplator de aici a pornit revolutia de la 1821 condusa de Tudor Vladimirescu, dupa lansarea Proclamatiei de la Pades, din 22 ianuarie, cerand izgonirea fanariotilor si incetarea jafurilor si a nedreptatilor.

Prin pozitionarea in cadrul natural, intrarea la Manastirea Tismana se poate face doar prin partea de vest, iar zidurile fortificate o faceau sa para de necucerit.
Initial biserica a fost zugravita intr-o singura culoare, in ocru, avand figuri geometrice si florale. Abia in 1564 a fost facuta prima pictura iconografica de catre pictorul Dobromir din Targoviste, fiind considerata cea mai veche pictura bizantina din Tara Romaneasca.

Apoi, in 1732 pictura a fost refacuta iar peste cea din Pronaos, in 1766, a fost aplicata o noua fresca de catre Dimitrie Diaconu. Aceasta din urma, sub coordonarea lui G. Russu, a fost apoi extrasa in 1955 si incorporata in peretii muzeului Manastirii si pe coridoarele chiliilor. In urma ei a fost refacuta fresca lui Dobromir.
Pridvorul a fost reconstruit in 1983, dupa planurile Cuviosului Nicodim, si pictat in 1994 de pictorul Grigore Popescu. Cu aceasta ocazie au fost pictati toti sfintii daco-romani descoperiti si canonizati.
Incepand din 1949 Manastirea Tismana a fost transformata in chinovie de maici, care zi de zi, muncesc si se roaga dupa traditia bisericeasca.

Multe dintre obiectele de tezaur ale Manastirii Tismana s-au pierdut in decursul istoriei sau se afla la Muzeul de Arta al Romaniei. La Muzeul Manastirii se mai gaseste o colectie de pictura murala, icoane pictate pe lemn, diverse obiecte de cult, carti vechi, vestminte si usile facute in 1782. In biserica se pastreaza trei particele de moaste: degetul aratator al Sfantului Nicodim si crucea de plumb pe care o purta la gat, o particica din Sfantul Ignatie Teoforul si alta din Sfantul Ioan Gura de Aur. Catapeteasma este realizata din lemn de stejar, in 1766, suflata in aur si cu icoane imparatesti de la 1844; policandrul este din alama lustruita din secolul al XIX-lea, iar toaca metalica are forma vulturului bicefal (stema domnilor Basarabi).

De asemenea, mai exista doua vitralii donate de poetul George Cosbuc, in 1916, in memoriafiului sau Alexandru.
In 1944 la Tismana a fost ascuns Tezaurul Bancii Nationale a Romaniei, pentru a nu ajunge in mainile armatei rusesti. Dupa ce a fost pus la pastrare in una din pivnite, tezaurul a fost mutat, pentru siguranta, in Pestera Manastirii. In total au fost depozitate circa 380 de tone de lingouri de aur plus 3 tone de aur din tezaurul polonez, lasat in pastrare in 1939.

Cuviosul Nicodim, cel care a inceput constructia lacasului monahal, se pare ca era ruda cu domnitorii Basarabi si cneazul Lazar al Serbiei.
Se spune ca la 16 ani a parasit casa parinteasca din cetatea Prilep (Macedonia) si a ajuns la Manastirea Hilandaru, de la Muntele Athos, unde a invatat slavona, greaca, caligrafia, pictura, argintaria, arhitectura, zidarie, dogaritul si multe alte mestesuguri.
Inainte de a ajunge la Tismana, Cuviosul Nicodim a mai ctitorit manastirile de la Vratna si Manastirita (in Serbia), Vodita, Gura Motrului, Topolnita, Visina, Aninoasa (in Tara Romaneasca) si Prislop (in Tara Hategului).

De altfel, la Tismana el a adus si un grup de calugari, iar primul loc de rugaciune a fost in grota aflata pe stanca de langa manastire.
In urmatorii ani a intemeiat aici vestita scoala de caligrafie cu copisti de carti bisericesti in diverse limbi. Ba chiar un Tetravanghel pe pergament, ferecat cu coperte de argint aurit, a fost caligrafiat chiar de el, fiind considerata cea mai veche carte din Tara Romaneasca. In prezent, lucrarea se afla la Muzeul National de Istorie din Bucuresti. Dupa 1375 Cuviosul Nicodim primeste de la Patriarhul Filotei al Constantinopolelui carja, trei particele de moaste si este facut arhimandrit, iar Manastirea Tismana devine prima arhimandrie din Tara Romaneasca.
La 26 decembrie 1406 Cuviosul Nicodim a trecut la cele vesnice si este ingropat in pridvorul bisericii, unde si in ziua de astazi arde o candela. A fost canonizat de Biserica Ortodoxa Romana la in 1955.

In partea de nord-vest a Manastirii Tismana se mai afla doua schituri situate pe muntele Cioclovina. La vreo 5 kilometri de mers pe carari de munte se afla schitul Cioclovina de Jos, ridicat prin 1660, avand hramul ‘Sfintii Voievozi’. Dupa alti 3 kilometri de urcus apare si schitul Cioclovina de Sus avand hramul “Schimbarea la Fata”. Bisericuta de la Cioclovina de Sus a fost sfintita in 2005 de IPS Teofan, pe atunci Arhiepiscop al Craiovei si Mitropolitul Olteniei. In prezent IPS Teofan este Mitropolitul Moldovei si Bucovinei.

Din Targu Jiu, pret de vreo 30 de kilometri, se merge pe drmul 67D traversand comuna Pestisani si padurea Dumbrava.
Altfel se mai poate ajunge prin Drobeta Turnu-Severin prin Poarta Motrului, pe DN 67 pana la Apa Neagra si 67D pana la Tismana. Un alt drum poate incepe dinspre Craiova, pe Valea Motrului pana la Motru pe DN 67A si 67 pana la Targu-Jiu pe DN 66 si apoi pe 67 D pana la Tismana.

De asemenea, in zona exista si alte locuri care merita vizitate, cum ar fi in vecinatatea Baii de Arama, la Ponoare, Podul lui Dumnezeu, Pestera Ponoarelor, Cheile Bulba, Pestera Bulba si rezervatia naturala de liliac salbatic (syringa vulgaris). Apoi, din Apa Neagra se poate ajunge la Pades unde se afla monumentul lui Tudor Vladimirescu, dupa aceea la Cheile Sohodolului, Pesterile Sohodolului, Muierii si Toplitei. De la Targu Jiu spre Tismana pot fi vizitate Cascada Vai, Cheile Susitei, Cheile Runcului, Cheile Sohodului, iar in localitatea Borosteni se gaseste o statiune arheologica avand asezari omenesti din paleoliticul mijlociu si neolitic.

Sursa: romanianmonasteries.org;