Lacul Razim, un loc magic în care visele devin realitate!

Limanul Razim sau Razelm (în antichitate Halmyris, în evul mediu Iancina) este o lagună formată pe litoralul Mării Negre prin bararea de către cordoane litorale a golfului antic. Cu 394,30 km², este întinderea de apă cea mai vastă din complexul lagunar înconjurător de 731 km². Adâncimea maximă este de 2,80 metri.

Acest liman se află, ca poziție geografică, în estul României, în regiunea istorică Dobrogea, în județul Tulcea.

Înainte de îndiguirile efectuate în anii 1980, limanul comunica cu Marea Neagră, la nord prin gura Periteașca, și la sud prin gura Portița, importante căi de migrație pentru peștii care veneau atunci să-și depună icrele în limane. Primind apă dulce din Dunăre, prin brațul Sfântu Gheorghe și intermediul canalelor Dranov și Dunavăț, a devenit, de când au fost închise portițele, un lac de apă dulce. În nordul lagunei se află insula Popina ce constituie rezervația cu același nume.

Limanul are diverse specii de pești și păsări, fiind un ecosistem acvatic, dar acesta a fost profund modificat de intervențiile umane din anii 1980 (care nu au ținut cont de avizul hidrologilor și biologilor), astfel că limanul, transformat treptat în lac de apă dulce, și-a pierdut rolul de adăpost pentru reproducerea peștilor marini, iar speciile situate în vârful lanțului trofic s-au împuținat, lăsând să prolifereze cele situate la bazaacestuia, precum țânțarii (Culex pipiens).

Clima regiunii este temperat-continentală cu influenţe climatice pontice. Temperatura medie anuală are valori ridicate de aproape 11 °C, iar precipitațiile au valori mici, 400-450 mm/anual. Este cel mai mare lac din România.

Complexul lagunar Razim – Sinoe, o componentă a rezervaţie Deltei Dunării, este situat în sudul deltei şi ocupă o suprafaţă totală de cca 1145 km2 din care suprafaţa lacurilor este de 863 km2. Cea mai mare parte a complexului o constituie zona depresionară, iniţial ocupată de apele maritime şi care a fost segmentată ulterior prin formare de cordoane şi grinduri.

La formarea complexului, de peste 1000 de ani, au contribuit atât prezenţa Dunării cu depuneri de aluviuni, cât şi deplasarea treptată spre est a traseului curenţilor litorali, pe măsura avansării Deltei. Aceste procese au scos de sub acţiunea directă a marii, ţărmul vechiului golf Halmyris şi au creat condiţii favorabile formării unor noi ţărmuri ce au închis complexul Razim Sinoe. Formarea propriu-zisă a lacurilor a început cu izolarea parţială a lacurilor Zmeica şi Golovita de Grindul Lupilor şi totală a lacurilor Tuzla, Nuntaşi de Gridul Saele. Într-o etapă următoare s-a format grindul Chituc care a izolat partea sudică a lacului Sinoe. În etapa finală s-a definitivat izolarea de mare a complexului prin formarea cordonului litoral dintre grindul Chituc şi grindul Perişor.

În ultimele decenii complexul a suferit transformări foarte mari datorită acţunii umane. După lucrările hidrotehnice realizate după 1970 complexul lagunar a fost transformat în două unităţi:

Unitatea Razim formată din lacurile Razim, Golovita, Zmeica şi Babadag cu cele două lacuri componente Tauc şi Topraichioi care a fost izolată de influenţa marii şi transformată în rezervor de apă dulce pentru alimentarea sistemelor de irigaţie amenajate în jurul complexului. Cel mai important lac, Lacul Razim are o suprafaţă de 415 kmp şi o adâncime de maxim 2,8 m. Laguna Razim este legată cu braşul Sfântu Gheorghe prin canalele Dranov şi Dunavat de unde primeşte un aport fluvial provenit din Dunăre.

Unitatea Sinoe formată din lacurile Sinoe, Nuntaşi şi Tuzla care îşi păstrează legătura cu Marea Neagra printr-un stăvilar. Lacul Sinoe are o suprafaţa de 135 kmp şi o adâncime de maxim 1,6 metri.

În perimetrul complexului se găsesc şi câteva insule, dintre care cele mai importante sunt insula Popina, insula Bisericuţa şi insula Grădiştea