FMI va include yuanul chinez în coșul său de valute

Fondul Monetar Internațional ar putea stabili luni includerea yuanului, din 2016, în rândul monedelor din coșul de valute DST (Drepturi Speciale de Tragere) folosite de FMI în tranzacțiile internaționale, decizie care ar reprezenta un sprijin semnificativ pentru poziția Chinei, ca putere economică globală, se arată într-un articol apărut în ‘Wall Street Journal’ (WSJ).

Recent, miniștrii de Finanțe și guvernatorii băncilor centrale din G7 (grupul celor mai industrializate state din lume) au anunțat că sunt de acord ca yuanul chinezesc să devină monedă de rezervă la FMI.

În prezent, coșul FMI cu super-valute include doar dolarul, euro, lira sterlină și yenul, însă componența sa este revizuită la fiecare cinci ani.

Includerea va pune noi presiuni asupra autorităților de la Beijing care vor trebui să schimbe modul în care comunică cu investitorii și cu lumea, se arată în WSJ.

China s-a angajat să atenueze controlul strâns asupra valorii yuanului și să-și deschidă sistemul financiar. ‘Va trebui să consolidăm încrederea investitorilor interni și externi în activele în yuani, și, în același timp, să prevenim riscurile financiare asociate cu o monedă mai globală. Aceste cerințe necesită diverse reforme financiare, realizate într-un mod coordonat’, a afirmat Sheng Songcheng, șeful departamentului de statistică de la Banca Centrală a Chinei (PBOC).

Includerea va pune de asemenea presiune asupra PBOC pentru a oferi același nivel de claritate și transparență pe care încearcă să o obțină Rezerva Federală a SUA (Fed), Banca Centrală Europeană (BCE) și alte instituții vitale. Această claritate ar putea fi dificil de obținut, se arată în WSJ. În urmă cu șase luni, PBOC a șocat piețele cu o devaluare surprinzătoare a yuanului, care a provocat confuzie în rândul investitorilor.

‘Autoritățile de la Beijing trebuie să comunice mai clar și mai eficient cu piața. Va fi ca un schimb cultural la nivelul Băncii Centrale’, a explicat Zhou Ping, fondatorul companiei de gestionare a activelor Bin Yuan Capital din Shanghai.

O provocare semnificativă va fi gestionarea presiunilor pieței pentru o depreciere a yuanului, ținând cont de încetinirea creșterii economiei, după trei luni în care autoritățile au încercat o apreciere a monedei naționale.

Consilierii PBOC vor permite probabil o depreciere graduală și modestă a yuanului între 3% și 5%, în următoarele 12 luni. Ei avertizează că va fi dificil să transmită indicii clare piețelor privind intențiile PBOC.

Așteptata includere a yuanului în rândul monedelor în coșul de valute DST (Drepturi Speciale de Tragere) folosite de FMI în tranzacțiile internaționale ar reprezenta o realizare majoră pentru guvernatorul PBOC, Zhou Xiaochuan, și adjuncții săi. Analiștii consideră că Zhou Xiaochuan și succesorii săi vor trebui să facă presiuni pentru mai multe schimbări în economia chineză, pentru a transforma yuanul într-o monedă globală.

Zhou Ping susține că yuanul este supraevaluat cu aproximativ 20% și menținerea acestui nivel afectează economia. Într-un raport publicat în 19 noiembrie de Goldman Sachs Group se artă că o depreciere semnificativă a yuanului este unul din cele mai mari riscuri cu care s-ar putea confrunta anul viitor activele de pe piețele emergente.

Miercuri, Banca Centrală a Chinei a anunțat că un prim grup restrâns de bănci centrale străine și alte instituții au primit aprobarea de a intra pe piața valutară interbancară chineză. Astfel, Hong Kong Monetary Authority, care este de facto banca centrală din Hong Kong, Reserve Bank of Australia (Banca Centrală din Australia), Banca Națională a Ungariei, Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Asociația Internațională de Dezvoltare, World Bank Group Trust Funds și GIC Private Limited vor putea derula tranzacții cu yuani și valută pe piața valutară interbancară chineză.

Pe termen scurt, includerea va duce la o cerere modestă, de sub 30 miliarde de dolari, pentru activele denominate în yuani, estimează Zhang Ming, economist la Chinese Academy of Social Sciences.

În august, yuanul a devansat yenul japonez, devenind a patra cea mai utilizată monedă pentru tranzacții financiare internaționale, arată un raport publicat de SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication).

Potrivit datelor SWIFT, ponderea tranzacțiilor denominate în yuani a ajuns în luna august la 2,79%, de la 2,34% în iulie, devansând yenul japonez cu 2,76%, care a căzut pe locul al cincilea. Primele poziții sunt ocupate în ordine de dolarul american, 44,82%, urmat de euro (27,20%) și lira sterlină (8,45%).

SWIFT subliniază că în trei ani, yuanul chinez a devansat șapte monede, în condițiile în care în luna august ocupa locul 12 în topul celor mai utilizate monede pentru tranzacții financiare mondiale cu o pondere de 0,84%. ‘De asemenea, moneda chineză s-a afirmat drept monedă dominantă în finanțarea comerțului, după dolar’, adaugă SWIFT.

Autoritățile de la Beijing încearcă să crească utilizarea yuanului în schimburile internaționale, pentru a reflecta statutul Chinei de a doua economie mondială. Unii analiști preconizează chiar că într-o zi moneda chineză ar putea rivaliza cu dolarul american, care, în prezent, este valuta de referință la nivel mondial.

Luna aceasta, directorul general al Fondului Monetar Internațional, Christine Lagarde, și-a anunțat „sprijinul” pentru raportul tehnic care dă undă verde includerii yuanului chinezesc în coșul de valute ce compun Drepturile Speciale de Tragere (DST).

‘În raportul lor, tehnicienii Fondului consideră că yuanul îndeplinește cerințele de a fi o monedă cu liberă utilizare și, de aceea, propun ca Directoratul Executiv (…) să îl includă în coș drept a cincea monedă, împreună cu lira sterlină, euro, yenul japonez și dolarul american”, a declarat Lagarde într-un comunicat.

Fondul revizuiește, la fiecare cinci ani, componența valutelor pe care se bazează DST, în funcție de schimbările economiei globale.

‘Eu sprijin această analiză tehnică. Decizia dacă yuanul trebuie inclus în coș aparține însă Directoratului Executiv. Voi prezida o întâlnire a Directoratului pentru a analiza această propunere pe 30 noiembrie”, a subliniat Lagarde.

Pentru a include o monedă în coșul DST, aceasta trebuie să demonstreze o semnificativă „greutate” în comerțul internațional cu bunuri și servicii și să fie calificată de către Fond drept „de utilizare liberă”, adică să fie amplu utilizată ca monedă de plată în tranzacții internaționale și tranzacționată pe principalele piețe valutare.

Dacă va fi aprobată la reuniunea de luna aceasta, includerea yuanului va deveni efectivă începând din octombrie 2016.