Dan Cristian Popescu cere introducerea a cinci noi materii în școli!
Deputatul PNL, Dan Cristian Popescu, a avut în cursul zilei de luni, 21 Decembrie, o ȋntȃlnire cu ministrul Educaṭiei, Adrian Curaj. Scopul ȋntrevederii a fost propunerea deputatului liberal de a introduce ȋn curricula ṣcolară pre-universitară a 5 noi materii: “Ȋngrijire personală” (educaṭie sanitară, igienă ṣi nutriṭie – claseleI-IV), “Prevenṭie ṣi prim-ajutor” (claseleV-VIII), “Educaṭie financiară” (clasele IX-XII), “Istoria totalitarismului romȃnesc” (clasele IX-XII) și “Dezvoltare personală”(gimnaziu ṣi liceu).
„Consider că aceste obiecte de studiu sunt necesare ȋntr-o societate aflată ȋntr-o continuă schimbare ṣi care ne pune zilnic ȋn faṭa a noi provocări. Avȃnd ȋn vedere că ȋn foarte multe cazuri părinṭii sunt depăṣiṭi de situaṭie ṣi nu sunt la curent cu toate noutăṭile, educaṭia primită ȋn ṣcoală trebuie să stea la baza pregătirii tinerelor generaṭii pentru a fi capabile să facă faṭă cu succes solicitărilor societăṭii ṣi ȋncercărilor vieṭii.
M-am bucurat să constat că domnul ministru Curaj ȋmi ȋmpărtăṣeṣte preocupările ṣi m-a asigurat de ȋntreg sprijinul domniei sale ȋn implementarea acestei iniṭiative. Mai mult, Ministerul Educaṭiei, ȋmpreună cu Preṣedinṭia Romȃniei, vor demara pe parcursul anului viitor o amplă dezbatere, la nivel naṭional, despre ȋmbunătăṭirea ṣi modernizarea curriculei ṣcolare. Voi urmări cu interes acest proces ṣi intenṭionez să particip la cȃt mai multe dintre discuṭiile care vor avea loc pentru a promova necesitatea studierii materiilor enumerate mai sus”, a precizat, într-un comunicat de presă, Dan Cristian Popescu.
Vă prezentăm, în continuare, propunerea de modificare a programei școlare avansată de deputatul Dan Cristian Popescu:
„PROPUNERE DE MODIFICARE A PROGRAMEI ȘCOLARE
Domnule Ministru,
Vă supun atenției o propunere de modificare a programei școlare, respectiv introducerea unor obiecte de studiu pentru că dinamica evoluției societății este în continuă schimbare, iar educația trebuie să se armonizeze și ea cu noile cerințe prin actualizarea programei școlare astfel încât, tinerele generații să fie capabile să facă față cu succes solicitărilor societății și încercărilor vieții. Un sistem de educație eficient stă la baza unei societăți sănătoase, așadar depinde de noi să construim o lume mai bună și să creștem, prin aceasta, calitatea vieții pentru generațiile care urmează. Creşterea corelării învăţământului cu cerinţele pieţei şi continuarea procesului de elaborare a unui nou curriculum se află printre planurile de măsuri prevăzute în noul program de guvernare.
Astfel, consider oportune introducerea următoarelor materii de studiu:
I. Îngrijirea personală (educație sanitară, igienă și nutriție)- Clasele I-IV
– statistic, romînii stau cel mai prost la igienă în UE – mulți dintre românii care locuiesc în mediul rural consideră că spălatul zilnic este dăunător; – în ceea ce privește igiena orală – 19% din populație nu s-a spalat niciodată pe dinți, astfel s-a ajuns în situația în care 72% dintre români au probleme cu dantura;
– anual, un milion de copii mor întrucât nu se spală pe mâini. Dintre bolile cauzate de lipsa igienei, cea mai des întâlnită este hepatita A. Numărul mare de cazuri poziționează România pe primul loc în Europa; – Ministerul Educației a derulat numeroase campanii prin care a încercat să-i învețe pe cei mici despre igienă. Având în vedere că succesul a fost parțial, s-ar dovedi mult mai eficient ca această temă să fie transformată într-o materie de studiu obligatorie, în primii ani de școală; – lipsind un număr mai mare de ore pe zi de acasă parinții au ajuns să neglijeze preocuparea pentru o alimentație sănătoasă și pentru educarea copiilor în acest sens, fapt ce conduce la alegerea unui mod de viață și de alimentație nesănătos și crește riscul dezvoltării unor afecțiuni; – educația sanitară/medicală și igiena personală reprezintă prerechizite importante pentru educația privind prevenția și acordarea primului ajutor.
II. “Prevenție și prim ajutor” – Clasele V-VIII
– trăim într-o era a provocărilor și a amenințărilor de foarte multe tipuri – copiii trebuie să învețe de mici să se ferească de toate potențialele pericole care pot apărea; – în cazul unui cutremur de peste 7 grade, vehiculat și intens mediatizat în ultimii ani, pierderile umane ar fi minimizate dacă populația ar ști cum trebuie să se comporte în astfel de situații și cum să acorde primul ajutor; – de asemenea, dacă vorbim de potențiale atentate teroriste și nu numai, care pot afecta cetățenii nu numai în România, dar și în străinătate, în timpul unei vacantțe sau deplasari în interes de serviciu. mulți si-ar putea salva viața dacă ar ști cum trebuie să reactioneze;
– din păcate, numărul de incendii și deci de intervenții ale pompierilor a crescut simțitor începând din 2005 în România, zilnic fiind primite, în medie, câte 2.000 de apeluri care semnalează pericol. În București au avut loc în 2013 peste 1.600 de incendii, conform datelor Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU). Nici nu este de mirare având în vedere că majoritatea clădirilor și instituțiilor din țară nu au toate avizele necesare funcționării, din partea pompierilor; – în toate situațiile descrise mai sus, mai este necesar de avut în vedere un factor – acordarea de prim ajutor; – în Europa, peste 700.000 de oameni mor anual din cauza faptului că nu li s-a acordat primul ajutor în primele minute de stop cardiorespirator. Educația privind acordarea primului ajutor ar trebui să înceapă de la o vârstă cât mai fragedă, deoarece dobândirea tehnicilor de resuscitare sunt esențiale și ele pot face diferenta dintre viață și moarte în numeroase situații. Conform unei comunicări realizate de Parlamentul European (14 iunie 2012), se dorește organizarea unei săptămâni de informare în întreaga Europă despre tehnicile de resuscitare. Toamna aceasta, Consiliul European de Resuscitare va organiza pentru prima data Ziua Europeană a Resuscitării, eveniment ce are ca principal scop educarea populației tinere din Europa în ceea ce privește acordarea de prim ajutor; – în România, atât Ministerul Sănătății, cât și IGSU sau alte instituții și ONG-uri au organizat cursuri pe această temă dar rezultatele s-ar îmbunătăți semnificativ dacă informațiile ar fi predate la școală, în mod organizat și permanent, tuturor tinerilor.
III. “Educație financiară” – Clasele IX-XII
Educația financiară reprezintă o prioritate strategică pentru România în contextul social și economic actual. Din prisma acestei perspective, necesitatea dezvoltării educației la nivelul tinerei generații repezintă un pilon important în formarea și dezvoltarea unei societăți sănătoase, dornică de prosperitate și dezvoltare atât din punct de vedere economic cât și din punct de vedere social. În prezent, gradul scăzut al cunoștințelor financiar bancare subliniază nevoia de informare și educație și nevoia de dezvoltare și formare continuă. Educația financiară trebuie să constituie disciplină obligatorie în programa scolară. Oportunitățile economico-sociale sunt reprezentate de următoarele argumente: – dobândirea unor competențe esențiale pentru înțelegerea și însușirea noțiunilor financiar- bancare și, implicit, de administrare a resurselor materiale ce vor fi dobandite pe parcursul vieții; – educația financiară conduce la dobândirea unor avantaje atât pentru economia națională, cât și pentru societate; – educația financiar-bancară îi educă pe copii să își gestioneze cheltuielile și să economisească, îi responsabilizează cu privire la adminstrarea finanțelor proprii, anticipând dificultățile financiare ce pot apărea permițându-le să răspundă provocărilor financiare care reprezintă evenimente reale în viața lor, dobândind astfel competențe pentru autonomia lor; – contribuie la stabilitatea financiară prin sprijinirea consumatorilor de a alege produse ți servicii corespunzătoare nevoilor reale, reducând apariția dificultăților financiare în rândul populației și conducând astfel la stabilitatea sistemului financiar bancar în ansamblul său; – creșterea capacității de a lua decizii în cunoștință de cauză înseamnă identificarea unor surse suplimentare de lichiditate pe piața financiar-bancară.
IV. Istoria totalitarismului românesc Clasa IX-XII
– presupune predarea, în cadrul disciplinei de istorie, în clasa a XII-a, a istoriei totalitarismului românesc (perioada dintre 20 decembrie 1937 și 22 decembrie 1989), a guvernărilor dictatoriale, de tip fascist și comunist, ce s-au succedat în această perioadă, a Holocaustului împotriva evreilor comis pe teritoriul românesc dar și a Gulagului comunist românesc.
Astfel, copiii, degrevați de două discipline (Istoria Holocaustului în România și Istoria Comunismului) vor putea să învețe unitar adevărata istorie a neamului nostru, cu luminile și umbrele sale. Mai mult, fiind vorba de disciplina Istoria românilor, materia predată în clasa a XII-a va fi parte a programei pentru Bacalaureat, responsabilizând astfel tinerii pentru învățarea acestui trecut atât de tragic, atât de apropiat nouă, ca timp, dar și aproape uitat.
IV. “Dezvoltare personală” (gimnaziu și liceu)
– presupune un proces îndelungat care începe la vârste fragede și nu se termină niciodată; – prin sesiunile de dezvoltare personală se urmărește insuflarea dorinței de implicare în viața socială, de preocupare pentru evoluție și studiu dar și managerierea la înalte standarde a propriului potențial; – este cunoscut faptul că mulți copii cresc fără să aibă parinții aproape sau trăiesc intens dramele părinților lor ori propriile drame, astfel încât, dezvoltarea lor psihică și emotională poate fi afectată; – poate constitui o preocupare extracuriculară, eventual optională și, preferabil, în sarcina psihologilor care au parcurs cel puțin un stagiu de formare în psihoterapie și nu în sarcina consilierilor școlari care au pregătire de sociologi, pedagogi sau psihologi fără o formare în domeniul psihoterapiei.
Anexez prezentei propunerea legislativă privind introducerea“Istoriei totalitarismului românesc” depusă la Parlament în cursul anului 2014.”