Canionul Șapte Scări, vizitat de mii de turiști în fiecare an

Canionul Şapte Scări este situat în partea nord-vestică a Masivului Piatra Mare, la o altitudine medie de 995 m, nu departe de Valea Timişului, (la o distanţă de 2500 de m de Dâmbul Morii) pe pârâul Şapte Scări, afluent situat pe partea stângă a Văii Şipoaiei. Sunt cele mai mari şi mai spectaculoase chei din întreg arealul Masivului Piatra Mare, dar totodată, prin conformaţia specifică a traseului turistic, sunt cele mai frumoase din România. Este un defileu săpat în calcare jurasice. Lungimea defileului este de peste 230 m, cu o distanţă de nivel de 55-60 metri, transformate în cascade datorită volumului de apă al pârâului Şapte Scări care curge acolo. Defileul este format din şapte trepte cu înalţimi între 2.5 şi 15 metri, care îi dau numele şi care se transformă în cascade atunci când volumul de apă al pârâului Şapte Scări creşte. De Săcele se leagă Şapte Sate, Şapte Izvoare, Şapte Cascade, şi nu în ultimul rând Şapte Scări. Primele amenajări turistice ale canionul Şapte Scări din Masivul Piatra Mare (1844 m), au fost realizate cu un secol în urmă.

Iniţiativa proiectului de reamenajare turistică a respectivului obiectiv turistic aparţine Primăriei şi Consilului Local în colaborare cu Regia Publică Locală a Pădurilor R.A. Săcele şi a Salvamontului Săcele. Traseul turistic la Şapte Scări a fost închis din luna iulie 2013 pentru lucrările de reamenajare completă şi dechis circulaţiei turistice în noiembrie, „brumar” a anului 2013. Tăierea pamblicii inaugurală a avut loc pe 1 noiembrie 2013, unde au luat parte următoarele persoane: din partea Primăriei Municipiului Săcele: domnul primar ec. Radu Florea Nistor şi d-nul vicepriamar ing. Geczi Gellert, din partea Regiei Publice Locală a Pădurilor domul director ing. Sorin Hermenean şi ing. Cristian Popa şi din partea Serviciului Public Judeţean Salvamont Braşov, d-nul Adrian Olteanu salvator montan. Datorită viiturilor puternice care s-au abătut în vara anului 2011 şi în 2012 acestea au distrus ce a mai rămas din scările celebrului traseu turistic ce duce spre înălţimi de munte prin tunele sculptate de ape grăbite în calcare jurasice. De aceea era nevoie de o reamanajare completă a traseului din canionul Şapte Scări. Atunci au căzut cantităţi foarte mari de precipitaţii acumulând într-o singură oră, chiar peste 50 – 60 de litrii pe m², debitul fiind aşadar foarte mare. Viitura a strâns foarte mulţi buşteni şi bolovani care au ajuns chiar la o tonă în greutate. Acestea au plecat pe firul apei şi au distrus scările şi pe alocuri chiar le-au îngopat.

S-a luat această măsură de refacere a traseului şi a scărilor în urma unor accidente nefericite petrecute în ultimii ani în acea zonă turistică. Din datele Salvamontului Săcele reiese faptul că în ultimii trei ani au fost 65 de accidente, dintre care trei s-au soldat cu decese şi 62 cu fracturi, luxaţii, traumatisme craniene etc. Versanţii canionului nu fuseseră igienizaţi încă dinaintea anului 2000. Arborii uscaţi, aflaţi la 80 de metri stăteau să cadă peste cascadă, ceea ce ducea automat la o blocare atât a scurgerii apei de pe versanţi cât şi la imposibilitatea pătrunderii turiştilor între stâncile cascadei. Spectaculoasă este apoi pe timp de vară culoarea calcarului acompaniată de culoarea plantelor înnobilate cu azururi cristaline şi coloane aferente. Pe timpul iernii rămân imagini ale îndrăgostiţilor de drumeţii montate şi a masivului foarte greu de confundat cu alte masive muntoase din ţara noastră. Este un loc de o frumuseţe uimitoare, unică în peisajul turistic al judeţul Braşov şi printre cele mai vizitate din ţară. Până la data inaugurării a rămas în istoria Masivului Piatra Mare, altă dată o mândrie pentru Săcele, un traseu transformat în ruină, devenind un pericol iminent pentru cei care s-ar fi încumetat să străbată canionul. De asemenea crucile uriaşe care au rămas stau mărturie tristă a acelor vremuri nefericite. Reamenajarea s-a realizat din fondurile proprii ale Regiei Publice Locale a Pădurilor R.A. Săcele, şi a costat în jurul sumei de 300.000 de lei. S-a lucrat în condiţii grele, atât la propriu cât şi la figurat, dar şi deosebit de complicate. Fiecare etapă a avut peripeţiile şi dificultăţile ei. Lucrarea a început cu degajarea scărilor distruse şi ruginite de-a lungul anilor, strângerea arborilor uriaşi şi a bolovanilor căraţi de viitură. Fiecare cui bătut în piatră, bară de bară, traverse, scări uriaşe căţărate la înăţlimi ameţitoare la care numai alpiniştii pricepuţi au putut lucra în condiţii de umezeală accentuată, de apa care cade permanant şi nu poate fi stăvilită. Lucrările au fost realizate de Regiei Publice Locale a Pădurilor R.A. Săcele, iar la montarea scărilor şi a pasarelelor a fost solicitat o societate care are angajaţi alpinişti specializaţi şi cu experienţă în domeniu. S-a lucrat zi lumină, stând în coardă cu picamărul, cu dalta şi de aceea necesitând o muncă foarte mare din partea alpiniştilor. Totuşi într-un interval destul de scurt s-a reuşit realizarea lucrării.

Încă de la intrarea de pe DN 1 este semnalizat obiectivul, iar distanţa de la Dâmbu Morii la Cascada Şapte Scări se face pe un traseu marcat cu bandă de culoare galbenă, în aproximativ 30 – 40 de minute de mers. Traseul oferă turiştilor privelişti încântătoare şi este prevăzut cu popasuri turistice amenajate în acest scop la Valea Şiopaiei şi la Cascada cu Apă Vie. Masivul Piatra Mare este clasificată ca fiind arie naturală şi se află pe lista Sit Natura 2000, de importanţă comunitară în scopul protejării biodiversităţii şi menţinerii într-o stare de conservare favorabilă a florei şi faunei sălbatice, precum şi a habitatelor de interes comunitar. Există specii de animale carnivore ca de exemplu: râsul, lupul şi ursul, specii care adesea se pot vedea în habitatul lor natural. Această zonă turistică este frecventată de turişti atât în cursul săptămânii cât şi în weekend atât de turişti români cât şi străini. Traseul este foarte bine marcat şi merge paralel cu Valea Şipoaiei, o vale care s-a dezvoltat în nişte calcare jurasice şi datorită faptului că aceste calcare sunt foarte moi a putut apa să-şi facă loc, rezultând nişte cascade pe care vizitatorul este fascinant de ceea ce vede, fiind benefic pentru psihicul turiştilor şi îl face ca să mai vină în acestă zonă unică din ţara noastră. Traseul este prevăzut cu panouri turistice de informare privind regulamentul de tranzitare a canionului Şapte Scări având următoarele secţiuni: interdicţiile, obligaţiile, atenţionări şi recomandări precum şi cu panouri de propagare silvică. Aceste informaţii se găsesc în şapte limbi de circulaţie internaţională: română, engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă şi maghiară. Flora este deosebit de variată. Sunt amestecuri de foioase şi răşinoase. Printre speciile predominante se găseşte bradul şi molidul, iar în partea de sus a canionului sunt câţiva arbori destul de înalți de ulm, care sunt destul de rari întâlniţi în ţara noastră. Canionul este prevăzut cu 9 scări şi 10 podeţe. Scara cu numărul 4 este cea mai lungă, ea fiind de 15 m. Temperatura între versanţii canionului pe perioada verii nu trece de 10 °C. După tranzitarea în totalitate a canionului, apare o deschidere uriaşă unde pătrunde şi razele luminoaste ale soarelui, dăm peste o zonă cu calcare foarte frumoase. Apa a erodat foarte frumos în ele şi oferă un peisaj extraordinar. Versantul nordic al Pietrei Mari este foarte vizitat şi este estetic din punct de vedere vizual. Pentru reamenajarea canionulul au fost folosite 10 tone de oţel, care a fost tratat termic pentru a rezista şi iarna, fiind zincate, astfel rezistând o perioadă mare de timp, iar specialiştii în domeniu oferind o garanţie în termen de cca. 40 de ani.

Trecând în revistă istoria amenajării canionului Şapte Scări, trebuie menţionat că prima dată a fost amenajat de către Asociaţia Ceangăilor din Şapte Sate şi în special de cei din Baciu între anii 1910 – 1912. Atunci s-au făcut nişte lucrări sumare ale canionului, reprezentând nişte buşteni tăiaţi în două pe care se putea călca şi astfel canoinul se putea străbate de la un capăt la altul. Următoarea reamenajare mai serioasă s-a făcut în anii ’30, de către renumitul îndrăgostit al muntelui, Carol Lehmann. Următoarea amenajare s-a produs între anii 1940 – 1945, iar din 1960 când a devenit acest monument al naturii arhicunoscut, iar amenajările din lemn ne mai rezistând în mediul umed mai mult de 2 – 3 ani, sindicatele din Electroprecizia, Stragu Roşu şi Tractorul au pus mână de la mână şi au realizat amenajare metalică a scărilor şi a pasarelelor, iar în anii ’70 a fost dat în folosinţă pentru turiştii montani. Canionul Şapte Scări din Masivul Piatra Mare este apreciat de un număr din ce în ce mai mare de turişti datorită importanţei lui naţionale.

Anul trecut a participat cu un proiect la Asociaţia „Cele mai frumoase sate din România“ şi care a întocmit un clasament al celor mai frumoase şi vizitate locuri din ţara noastră care s-a demarat sub egida Ministerului Turismului. S-a făcut un studiu şi un concurs în care au premiat cele mai bune zece proiecte de dezvoltare turistică din ţară. Proiectul de reabilitare a canionului Şapte Scări a luat locul cinci în acest clasament. Locul întâi în clasament este ocupat de mocăniţa de pe Valea Vişeului din Maramureş, care este singura locomoţie cu aburi care mai rulează în Europa. (Nu ar fi rău dacă s-ar face un proiect şi pentru repunerea în funcţiune a tramvaiului galben din Satulung – Săcele – Bartolomeu – Braşov!).

Locul doi în topul obiectivelor turistice ale anului 2013 este ocupat de mocăniţa de la Moldoviţa. Locul trei este completat de Biserica Rupestră de la Şinca Veche din Braşov, denumită sugestiv şi Templul Ursitelor. Pe locul patru se află tot un obiectiv turistiv din Braşov, respectiv Valea Zimbrilor din Vama Buzăului. Locul cinci a fost adjudecat tot de Braşov, prin canionul Şapte Scări, un defileu săpat în calcar situat în masivul Piatra Mare. Pe locul al şaselea s-a clasat Muzeul Oului din localitatea Vama din Suceava. Pe locul al şaptelea se situează Rezervaţia Naturală Tinovu Mare, din localitatea Poiana Stampei din Suceava. Locul al optulea este ocupat de Peştera Polovragi din Gorj, denumită şi Peştera lui Zalmoxis. Locul al nouălea este ocupat de zona splendidă a Mărginimii Sibiului unde oierii păstrează şi acum tradiţia brânzeturilor pregătite cu îndemânare şi suflet, de la vestita telemea de Sibiu, urda sau brânza frământată. Top zece este încheiat de Poiana Narciselor, o rezervaţie naturală din comuna Şercaia, judeţul Braşov. Nu e de mirare că judeţul Braşov ocupă un loc fruntaş în oferta obiectivelor turistice deosebit de interesante, acestuia revenind patru poziţii din cele zece clasificate la nivel naţional. Li se potriveşte ca o mănuşă sloganul „Braşovul primul județ turistic din România!”. La monitorizările făcute de membrii acestei asociaţii pe o perioadă estivală de trei luni s-a înregistrat o medie zilnică de 650 de turişti care vizitau acest obiectiv turistic natural, cu toate că s-a făcut studiul în perioada în care canionul se afla în reparaţii şi nu se putea vizita de la un capăt la altul. Vârful vizitatorilor a fost în luna august 2013, când într-o sâmbătă şi duminică s-au înregistat un număr record de 2500 de turişti sosiţi. După reabilitarea canionului, traseul este unul foarte sigur. Dacă se întâmplă totuşi un eveniment este datorat unor erori umane. După ce turistul a parcurs canionul poate să-şi continue drumul pe trei trasee turistice: Vârful Pietrei Mari cu ieşire pe creastă, un traseu cu punct roşu pe partea dreaptă care face reîntoarcerea la baza canionului, deoarece este mult mai greu de coborât scările decât de urcat, de aceea există această alternativă de ocolire, iar a treilea traseu pe partea stângă a canoinului care intră în Prăpastia Urşilor. Versanul nordic al Masivului Piatra Mare este o zonă prielnică pentru drumeţiile montane şi pentru silvoturism în general. Pe lângă aceste trasee mai există trasee către Peşterea de Gheaţă, şi spre cabana Bolnoc. Există un circuit turistic de o zi, pornind de la Dâmbu Morii şi continuând cu canionul Şapte Scări, apoi cabana Piatra Mare, Vârful Piatra Mare după care se coboară pe versantul sudic reprezentând coama munţilor până la Susai şi Predeal sau coborâre înspre Timişul de Sus la cascada Tamina care este de asemenea foarte frumoasă şi care umează să fie reamanajată şi acesta în anul următor. Astfel, există un traseu complet de o zi pe care turiştii pot parcurge beneficiind de aceste frumoseţi naturale pe care Săcelele este privilegiat de a beneficia de ele, fiind binecuvântat de Dumnezeu. S-a construit şi o cabană nou nouţă în locul celei vechi, de la baza canionului care pune la dispoziţia turiştilor echipamente de protecţie, existând şi servicii de salvamont şi totodată sfaturi utile pentru turişti montani. În zilele de 1 şi 2 noiembrie 2013 numărul turiştilor a ajuns la 2000 iar numărul de vizitatori pe facebook a jus la 60 000. Este în plan de a pune un tarif de acces în canionul Şapte Scări pentru a conştientiza pulbicul larg de a avea grijă de acestă infrastructură turistică şi în acelaşi timp pentru întreţinere corespunzătoare a lui. 10 lei pentru adulţi şi 5 lei pentru copii.

Pentru a valorifica în totalitate potenţialul turistic al acestei zone este în plan realizarea până în luna iulie 2014 unei tiroliene cu o lungime de 2 km, care va fi unicat în ţară şi astfel va atrage mai mulţi turişti dornici de adrenalină. Acesta o să fie destinat celor tineri dar nu numai. Toate aceste proiecte sunt benefice atât municipalităţii cât şi localităţilor învecinate atât din punct de vedere economic, cât şi pentru turişti în a gestiona util timpul liber, o alternativă de a-l petrece într-un mod plăcut, benefic şi cât se poate de sănătos organismului uman.

Preluare Text : Miklos Levente

Brevetat în turism

Sursa: http://www.natgeo.ro/ng-scolar/10090-canionul-sapte-scari-din-masivul-piatra-mare?showall=1