Legi speciale, adoptate în estul Ucrainei

Verhovna Rada (Parlamentul ucrainean) a adoptat marţi două legi, privind amnistierea combatanţilor din estul ţării şi acordarea unui „statut special” regiunilor separatiste rusofone Doneţk şi Lugansk, relatează AFP, care prezintă principalele prevederi.

Aceste texte, prezentate de către preşedintele Petro Poroşenko, erau incluse în acordul de armistiţiu semnat de către Kiev cu rebelii pe 5 septembrie, la Minsk, cu scopul de a pune capăt confruntărilor armate care s-au soldat, potrivit ONU, cu aproape 2.900 de morţi în cele cinci luni de conflict, informează Mediafax.

Legea, care va intra în vigoare la o zi după publicare, va fi aplicată rebelilor care au depus armele, au eliberat „ostaticii” pe care-i deţin şi imobilele pe care le ocupă, în termen de o lună.

Amnistia nu se va aplica, totuşi, insurgenţilor găsiţi vinovaţi de infracţiuni penale grave, şi anume crime, violuri, luări de ostatici, atentate, profanări de cadavre. Ea nu va putea să fie aplicată nici persoanelor găsite vinovate de distrugerea în zbor, pe 17 iulie, a unui avion aparţinând companiei Malaysia Airlines, care s-a soldat cu 298 de morţi. Avionul de tip Boeing 777 s-a prăbuşit în estul Ucrainei, într-o zonă controlată de către rebeli proruşi. Kievul şi insurgenţii se acuză reciproc că au doborât avionul.

Legea acordă mai multă autonomie autorităţilor locale din anumite districte, în regiunile Doneţk şi Lugansk, pentru o perioadă de trei ani. Ea prevede organizarea, pe 7 decembrie, a unor alegeri la nivel de „districte, consilii municipale, consilii săteşti”, pe o parte a teritoriului regiunilor acestor două bastioane rebele proruse.Aceste structuri vor putea „participa” la numirea conducătorilor parchetelor şi tribunalelor locale. Consiliile municipale vor avea totodată datoria să creeze „miliţii populare” în vederea protejării ordinii publice în localităţile respective.

Statul garantează folosirea liberă a rusei în sectorul public, cu scopul de a reduce temerile localnicilor, majoritatea rusofoni, cu privire la o „interzicere” a acestei limbi.

Kievul promite, de asemenea, subvenţii bugetare menite să stimuleze „dezvoltarea socială şi economică” a acestor teritorii, adesea rămase în afara creşterii economice a ţării, şi „un regim economic” special pentru reconstruirea infrastructurilor avariate în lupte.

În fine, puterea centrală se angajează să „favorizeze” „cooperarea transfrontalieră” cu regiuni ruseşti, în care numeroşi localnici au rude.