Borisov, victorie neconvingătoare la alegerile din Bulgaria

Bulgaria nu a scăpat de instabilitatea politică, Boiko Borisov, învingătorul celui de-al doilea rând de alegeri legislative organizate în ultimele 18 luni, urmând să se angajeze încă de luni în căutarea unei coaliţii, cu un rezultat incert.

Fostul premier de centru-dreapta (2009-2013) s-a impus duminică cu un rezultat mai strâns decât se aştepta în cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană (UE), formaţiunii sale – GERB – lipsindu-i cel puţin 30 de mandate pentru a deţine majoritatea în Parlament. Parcă pentru a complica şi mai mult situaţia, viitorul Legislativ va fi foarte fragmentat, obligându-l pe Borisov să discute cu mai multe partide mici, informează Mediafax.

Mizând pe oboseala bulgarilor, Boiko Borisov a îndemnat celelalte partide, încă de duminică seara, să i se alăture.”Vreau să guvernez, eu, personal (…). Sunt pregătit să fac tot ceea ce este necesar pentru a evita scenariul negru” al unui impas, a declarat fosta gardă de corp, pe tonul energic obişnuit.

Dacă nu se formează o coaliţie, a subliniat el, vor avea loc „noi alegeri”, sinonime cu „falimentul” Bulgariei, o ţară care cumulează o serie de handicapuri – o economie în pană, o sărăcie larg răspândită şi o corupţie galopantă.

Potrivit ultimei numărători disponibile, partidul GERB va obţine aproximativ 33% din voturi şi între 82 şi 90 de mandate în Parlament, în care majoritatea absolută este de 121 de mandate. Socialiştii ar fi obţinut 15,4% din sufragii şi între 36 şi 42 de mandate, fiind urmaţi de aproape de partidul minorităţii turce MDL, care ar obţine între 35 şi 39 de mandate. Cinci formaţiuni mici, inclusiv ultranaţionaliştii din cadrul Ataka, par că au depăşit pragul de 4% necesar să intre în Legislativ. Vizând aceşti posibili parteneri, Borisov le-a cerut „celor care au un rezultat slab să facă ceva pentru stabilitate”.

Mai multe analize prezintă totuşi ca posibilă crearea unui Guvern de largă coaliţie. „Singura soluţie va fi o coaliţie largă a GERB cu socialiştii şi partidele mici (…). Orice altceva ar duce la haos”, a apreciat directorul Institutului Sova-Harris Vasil Toncev, într-un interviu pentru AFP.

În opinia sa, „un asemenea Guvern ar trebui să fie format în jurul unui program clar, pentru o perioadă determinată de timp, de exemplu până la alegerile prezidenţiale” din octombrie 2016. Observatorii nu exclud nici posibilitatea ca instabilitatea să continue.

În opinia lui Boriana Dimitrova, directoarea Institutului Alpha Research, „problema nu este atât numărul partidelor mici, cât absenţa unei orientări clare stânga/dreapta a acestor partide, care sunt formate în mod artifical de către interese corporatiste. Din acest motiv va fi greu să se formeze un guvern”.

Viitoarea echipă de la putere, indiferent cine va fi şeful şi culoarea ei politică, va fi nevoită să înfrunte reforme nepopulare în domeniile Sănătăţii, Educaţiei şi Pensiilor, a subliniat duminică preşedintele bulgar Rosen Plevneliev. O serie de provocări urgente o aşteaptă chiar înaintea acestei etape.

Criza ucraineană ameninţă furnizarea de gaze naturale ruseşti către Bulgaria în această iarnă, în contextul în care ţara nu are alternative pentru încălzire şi menţinerea în funcţiune a unor întreprinderi. UE a suspendat plăţi din fonduri europene, în valoare de sute de milioane de euro, din cauza unor nereguli la licitaţii publice. CCB, a patra bancă din ţară, se află aproape în faliment. De asemenea, Bulgaria este depăşită de afluxul de refugiaţi sirieni veniţi din Turcia.

Boiko Borisov, în vârstă de 55 de ani, s-a aflat la putere din 2009 şi până în februarie 2013, Executivul său fiind minoritar în toţi cei trei ani şi jumătate de mandat. El a căutat când sprijinul dreptei tradiţionale, când pe cel al ultranaţionaliştilor, când pe al independenţilor.

Fostul premier a fost nevoit să demisioneze în urma unor manifestaţii masive împotriva sărăciei şi corupţiei, iar alegerile organizate ulterior au condus la formarea unui guvern „tehnocrat”, susţinut de către socialişti şi MDL.