Radu Mazăre rămâne sub control judiciar
ICCJ a respins cererea primarului Radu Mazăre de ridicare a măsurii controlului judiciar în dosarul în care este acuzat că ar fi primit 175.000 de euro de la Avraham Morgenstern pentru ca acesta să câştige contractul privind construirea locuinţelor sociale din cartierul „Henri Coandă” din Constanţa, informează Mediafax.
Respinge cererea formulată de inculpatul Mazăre Radu Ştefan de revocare a măsurii preventive a controlului judiciar dispusă prin încheierea nr. 337 din 09.04.2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală în dosarul nr. 1513/1/2014″, se arată în decizia luată marţi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).
Primarul Mazăre trebuie astfel să respecte în continuare toate obligaţiile care i-au fost impuse prin măsura controlului judiciar, respectiv: să se prezinte la procurori, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţă ori de câte ori este chemat; să anunţe dacă îşi schimbă locuinţa; să se prezinte la Poliţia Municipiului Constanţa în zilele stabilite în programul de supraveghere sau când este chemat; să nu părăsească ţara.
Cererea lui Radu Mazăre trebuia să se judece luni, însă ICCJ a stabilit un nou termen pentru marţi, după ce magistratul Rodica Cosma, căreia îi fusese repartizat dosarul, s-a abţinut să judece, pe motiv că tot ea a respins anterior propunerea procurorilor DNA de arestare a primarului Constanţei, în dosarul în care este cercetat pentru luare de mită privind construirea locuinţelor sociale din cartierul „Henri Coandă”. Astfel, dosarul a fost repartizat aleatoriu unui alt judecător, care marţi a dat o decizie în această cauză.
ilul a declarat luni, la intrarea în sediul ICCJ, că intenţionează să dea în judecată statul român şi să ceară daune pentru că anchetatorii l-au băgat „la beci” folosind „peste limitele legale” documente cerute de la autorităţile din Liechtenstein.
În cererea de ridicare a măsurii controlului judiciar, obţinută de MEDIAFAX, avocaţii lui Mazăre au arătat că procurorii români ar fi comis nereguli în aplicarea comisiei rogatorii, context în care Ministerul de Justiţie din Liechtenstein a notificat instituţia similară din România. Aceştia susţin că procurorii DNA au folosit ca probatoriu şi documente legate de Elan Schwartzenberg, în ciuda „condiţiilor imperative” impuse de magistraţi din Liechtenstein.
Potrivit avocaţilor, această situaţie este „fără precedent”, susţinând că „toate care au fost administrate în legătură cu Radu Mazăre (…) sunt nule de drept ca urmare a faptului de necontestat că procurorii români au încălcat condiţiile imperative impuse de judecătorii din Liechtenstein cu privire la utilizarea documentelor din cauza lui Elan Schwartzenberg în dosarul prezent”.
„Procurorii români au extins urmărirea penală faţă de Radu Mazăre şi pentru alte fapte care nu au fost iniţial avute în vedere la momentul solicitării comisiei rogatorii «uitând să ceară permisiunea judcătorului din Liechtenstein de a utiliza aceste documente în cazul în care apare o modificare a consideraţiilor juridice asupra faptelor» (…). Deşi puteau să o facă, procurorii români nu au înţeles să solicite noi comisii rogatorii pentru încuviinţarea de la judecătorul din Liechtenstein a utilizării documentelor”, au mai arătat avocaţii în cerere.
În solicitarea depusă la ICCJ, demersurile anchetatorilor sunt descrise de avocaţi drept „o încercare abuzivă de umilire publică” a lui Radu Mazăre.
„Prin evaluarea documentaţiei aparţinând societăţilor domnului Elan Schwartzenberg, s-a adus de asemenea o gravă atingere drepturilor personale patrimoniale (societăţi comerciale şi persoane fizice) cu privire la operaţiuni financiare legal realizate”, mai susţin avocaţii edilului.
Pe de altă parte, în solicitare se arată că nu sunt indicii în sensul că Mazăre ar avea intenţia de a se sustrage urmăririi penale prin părăsirea ţării, mai ales că acesta, într-un alt dosar de corupţie, s-a prezentat la toate termenele de judecată de la Curtea de Apel Bucureşti. În acelaşi context, se arată că, dată fiind calitatea de primar a lui Mazăre, acesta trebuie să fie în ţară în cea mai mare parte a anului, cu excepţia perioadelor de concediu.
Totodată, în cererea adresată instanţei supreme, se reclamă faptul că, după aproximativ cinci luni de la punerea lui Mazăre sub control judiciar, „nu s-a desfăşurat nicio activitate de urmărire penală, cu atât mai mult una care să implice prezenţa acestuia”.
În dosarul locuinţelor sociale „Henri Coandă”, primarul Constanţei este acuzat de procurorii DNA că ar fi primit 175.000 de euro de la omul de afaceri Avraham Morgenstern pentru ca acesta să câştige contractul pentru construirea caselor. Mazăre mai este acuzat că nu a trecut în declaraţiile de avere din 2012 contul personal deschis la banca din Israel în care a primit, în septembrie 2011, 95.000 de euro de la Elan Schwartzenberg.