Cheile Bicazului continuă să fascineze milioane de turişti!
Parcul National Cheile Bicazului – Hasmas este situat in Muntii Hasmas, in zona central-nord-estica a Romaniei, pe raza judetelor Neamt si Harghita. Cheile Bicazului reprezinta o adevarata atractie turistica, zona oferind peisaje spectaculoase si posibilitati multiple de agrement: de la plimbari cu barca pe Lacul Rosu la trasee de drumetie.
Aria protejata este strabatuta de drumul transcarpatic (DN 12 C) care leaga localitatea Gheorgheni de orasul Bicaz. Drumul se continua apoi fie spre Piatra Neamt fie spre lacul Izvorul Muntelui.
Drumul care strabate Cheile Bicazului, acest defileu sapat in piatra, este plin de serpentine de o rara frumusete, iar pe peretii imensi de calcar ai stancilor se ascund pesteri (Pestera Neagra si Pestera Cascada) si avene (Licas si Avenul cu Trei Intrari).
Afluentii Bicazului fac la randul lor alte chei cum ar fi Cheile Laposului, Cheile Sugaului sau Cheile Bicajelului. In spatele masivelor stanci din Cheile Bicazului se afla si una dintre cele mai izolate comunitati din judetul Neamt: satul Barnadu de unde se poate continua drumul pana la Vf Vithovos.
Pe parcursul drumului prin Cheile Bicazului se pot admira Piatra Altarului – un masiv stancos de 1.120 metri altitudine, masivele stancoase Piatra Pintestilor (847 metri) si Piatra Arsitei (835 metri). Totodata, impresionante sunt si stancile Piatra Surducului, Poarta de Piatra si Politele Bardosului.
Pe unele stanci din Cheile Bicazului sunt trasee pentru practicarea alpinismului de catre profesionisti. Aproape de Lacul Rosu din drumul principal se desprinde un drum forestier ce iese in Valea Bicajelului. Prin aceasta vale trec traseele montane Saua Tifra si Cheile Bicajelului – Drumul Surducului.
Vegetatia parcului Cheile Bicazului – Hasmas este formata in proportie de 95% din paduri de molid care imbraca versantii masivului Hasmas. Mai intalnim paduri de rasinoase cu fag, pajisti montane intinse, varfuri cu vegetatie subalpina sau specifica dar si multe raritati floristice. Speciile de plante declarate monumente ale naturii si ocrotite in Cheile Bicazului sunt: Papucul doamnei, Floarea de colt, Sangele-voinicului, Tisa, etc.
Fauna parcului Cheile Bicazului – Hasmas cuprinde o varietate de specii rare, verigi importante pentru existenta unui ecosistem echilibrat, si anume: amfibieni si reptile ca broasca cu burta galbena, broasca mare de lac, tritonul de munte, tritonul carpatic, tritonul cu creasta, salamandra, broasca raioasa, broasca roşie de munte, soparla de munte, vipera comuna, sarpele de alun, pasari ca fluturasul de stanca, ciocanitoarea de munte, presura de munte, corbul, cocosul de munte, huhurezul mare, acvila de munte si mamifere, cerbul carpatin, capra neagra, ursul, râsul, lupul.
Punctele de atractie turistica ale Cheilor Bicazului sunt: statiunea Lacul Rosu, Rezervatia Cheile Sugaului (situate la intrarea in localitatea Bicaz-Chei), Cheile Laposului, Pestera Munticelu, Pestera tunel sau Pestera glodului Cheile Bicajelului, Varful Hasmasu Mare (1792 m alt), Cheile Cupasului, Avenul Licas, Piatra Singuratica si Pestera Munticelu.. Pentru iubitorii de drumetii mai sunt amenajate in scop turistic un numar de 18 trasee turistice montane in Cheile Bicazului ce strabat Masivul Hasmas.
Lacul Rosu este un lac de baraj natural, situat la poalele Muntilor Hasmasu Mare, in apropiere de orasul Gheorgheni, din judetul Harghita. Este cel mai mare lac natural montan din Romania numele provenind de la Paraul Rosu, care traverseaza straturi de culoare rosie, cu oxizi si hidroxizi din fier.
Pe vremea lui Ceausescu, cele doua minuni erau destinatii turistice obligatorii pentru concediile itinerante prin tara.
Lacul pare intunecat si amenintator, cioturile ce ies din apa lasând impresia ca o civilizatie lacustra si-a gasit sfârsitul cu numai câtiva ani inainte sa treci pe acolo. Cârduri de rate trec nestingherite pe lânga tine daca te aventurezi cu barca pe apa. Motiv suficient sa dai la rame cam 10 minute, la concurs cu macanitoarele, cât sa te departezi de mal si sa observi civilizatia de la distanta.
Lacul Rosu s-a format relativ recent, intr-o zi din luna iulie 1837. Atunci, dupa o serie de furtuni si ploi torentiale, din Muntele Ucigasu s-a desprins o bucata si a blocat pârâul Licas, pârâul Oii si paraul Rosu.
Martori actuali ai calamitatii naturale de atunci sunt cioatele de molid ramase in apa. Reflectarea purpurie in lac a Suhardului Mic, prezenta aluviunilor rosiatice aduse indeosebi de pârâul Rosu si calcarele roscate din jurul sau i-au facut pe ciobani sa-i dea numele de Lacul Rosu.
Abia in 1857, trei turisti din Gheorgheni au poposit pe malurile sale, uimiti si fermecati de frumusetea salbatica a privelis tei montane si a lacului. Au povestit tuturor ca au descoperit un colt din paradis. De atunci, atrasi de frumusetea naturala a lacului, de bogatia faunei, florei, numerosi turisti au strabatut potecile acestei regiuni.
In 1910 a inceput construirea drumului din Gheorgheni pâna la Lacu Rosu, realizat pâna in locul numit „Gâtul Iadului“, si numai in 1937 s-a terminat drumul care leaga Transilvania de Moldova.
Imprejurimile lacului au o fauna si o flora foarte bogata, predomina padurile de conifere in amestec cu alunul, salcia de munte, pe versantii din preajma cresc bradul alb, paltinul si plopul de munte iar dintre animale vietuiesc rasul, capra neagra ,lupi, cerbi mistreti.
O alta atractie turistica este si Lacul de acumulare” Izvorul Muntelui” (35km lungime pe o suprafata de 33 km2), cunoscut si sub numele de “Lacul Bicaz”. Acesta este cel mai mare lac artificial (antropic) amenajat pe raurile interioare din Romania, fiind situat pe cursul superior al raului Bistrita. Locul s-a format ca urmare a construirii barajului hidroenergetic de la Bicaz, adevarat gigant cu o înaltime de 127 m, a carei ridicare a cerut excavarea a mai mult de 170.000 m3 de stânca. Din el se alimenteaza centrala hidroenergetica Bicaz-Stejaru.
Lucrarile de constructie la amenajarea hidro-energetica au inceput in luna noiembrie a anului 1950 an in care a fost aprobat planul de electrificare al tarii. Costurile realizarii proiectului au fost de aproximativ 1,7 miliarde de lei ( bani socotiti la valoarea de atunci) si au insemnat pierderea a sute de vieti omenesti in timpul lucrarilor. Aici au muncit mii de detinuti ( majoritatea lor, in primii ani de santier, au fost detinuti politici cu inalta pregatire de specialitate) militari in termen si brigaderi.
Pentru realizarea constructiei au trebuit stramutate aproape 20 de sate. Doua dintre acestea , Rapciunita si Carnei, au disparut in totalitate. Au fost stramutati peste 18000 de locuitori din aproape 2300 de gospodarii.
Portul turistic Bicaz, de unde pleaca ambarcatiuni pentru plimbari de agrement, popasurile turistice din zona si in apropiere Izvorul Muntelui (797 m alt.) Au transformat intreaga zona intr-un centru de mare civilizatie turistica.
In orasul Bicaz este deschis un muzeu cu exponate oglindind constructiile hidroenergetice de pe valea Bistritei.
Prima legenda spune ca traia in Lazarea o fata de o frumusete rar intalnita, care se numea Estera. S-a dus la targ, la Gheorgheni si acolo a intalnit un flacau voinic care se lua la tranta si cu ursul. Cum s-au vazut, s-au si indragostit. Flacaul a rugat fata sa-i fie mireasa. Dar cununia nu s-a putut face, deoarece flacaul a fost luat in armata. Fata il tot astepta, pe-nserate se ducea cu ulciorul la izvor, statea ore in sir, in nadejdea ca se va intoarce alesul inimii sale. Era intr-o duminica, dupa-amiaza, cand trecand pe acolo, a fost vazuta de un talhar, care repezindu-se la ea a ridic-o in sa, zburand ca vantul spre Suhardul Mic, intre stancile cu o mie de fete , unde locuia. I-a promis fetei si aur si argint numai sa-l indrageasca, dar fetei nu-i trebuia nimic. Talharul isi pierdu rabdarea si voia sa o ia in casatorie cu sila. Estera a strigat catre munti, implorandu-le ajutor. Stancile cuprinse de strigatele indurate au raspuns cu tunete. S-a pornit o ploaie torentiala maturand tot ce intalnea in cale. Acolo au ramas, sub faramaturile stancilor fata si talharul. Apoi s-au adunat acolo apele muntilor, formand Lacu Rosu (Ucigasul).
A doua legenda spune ca pe pajistea dintre versantii muntilor a fost stana Ciobanii. Acestia, vazand apropierea furtunii, au incercat sa se refugieze, dar muntele ucigas, darmandu-se, i-a ingropat impreuna cu oile.
Accesul spre zona Lacul Rosu se poate face dinspre orasul Gheorgheni, localitate care este situata pe calea ferata Brasov-Deda si pe DN 12. Din Gheorgheni, se desfasoara pe o distanta de 26 km drumul national 12/C ce leaga orasul de statiunea Lacu Rosu. Dinspre Moldova, plecand din Piatra Neamt (prin Bicaz) dupa parcurgerea a 57 km, tot pe drumul national 12/C putem ajunge la statiune.
Pe cale ferata, dinspre Moldova, putem circula pâna in orasul Bicaz, dupa care accesul spre Lacu Rosu este posibil cu autobuzul. Pe ruta Gheorgheni Piatra-Neamt circula zilnic de doua ori autobuze. Zona este accesibila si din comuna Sindominic (22 km) prin Poiana Tarcaului si Trei Fantani, dar nu se recomanda automobilistilor. Dinspre comuna Tulghes, prin Pasul Balaj si satul Telec, de asemenea se poate ajunge la Lacul Rosu, dar drumul este recomandat numai biciclistilor si iubitorilor de drumetie.
Surse:romanianmonasteries.org, wikipedia, cheilebicazului-hasmas.ro;