Totul despre scrutinul din 16 noiembrie

În cel de-al doilea tur, pe 16 noiembrie, sunt aşteptate la vot 18.305.826 de persoane.

Preşedintele ţării se alege prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. În cel de-al doilea tur de scrutin, la care participă primii doi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur, este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate, conform legii pentru alegerea preşedintelui României.

Au drept de vot cetăţenii români care au 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv, cu domiciliul sau reşedinţa în ţară sau în străinătate. Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.

Alegătorii vor vota la secţia de votare la care sunt arondaţi, potrivit domiciliului.  Cei care sunt în altă localitate decât cea de domiciliu pot vota la orice secţie de votare, pe listele suplimentare, fiind înscrişi de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare într-un tabel separat. Aceştia trebuie să completeze o declaraţie pe propria răspundere când se prezintă la urne, prin care îşi asumă că nu au mai votat şi nu vor mai vota la acel tur de scrutin.Cei care nu se regăsesc în listele electorale permanente ale secției de votare la care sunt arondaţi vor face dovada cu actul de identitate că locuiesc în raza teritorială a secției de votare respective și vor fi înscrişi într-un tabel cuprinzând numele și prenumele, codul numeric personal, domiciliul, tipul, seria și numărul actului de identitate.

Alegătorii care în ziua votării se află în străinătate votează la secţiile de votare constituite pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, după ce declară în scris pe propria răspundere că nu au mai votat şi nu vor mai vota la acel tur de scrutin.

Pentru cetăţenii români care trăiesc în străinătate au fost organizate 294 de secţii. Cetăţenii români care votează la secţiile organizate în străinătate, precum şi cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care votează în ţară, îşi pot exercita dreptul de vot după ce declară în scris pe propria răspundere că nu au mai votat şi nu vor mai vota la acel tur de scrutin.

Pentru a se evita situaţia din primul tur, când s-au format cozi la secţiile de votare din străinătate şi nu au putut vota toţi cei care s-au prezentat la urne, Biroul Electoral Central (BEC) a decis, în urma discuţiilor cu reprezentanţii MAE, ca, pentru turul al doilea al alegerilor prezidenţiale 2014, românii care doresc să voteze în secţiile de votare din străinătate să poată descărca de pe Internet modelul de declaraţie pe propria răspundere.Astfel, modelul de declaraţie pe propria răspundere va fi afişat pe site-urile BEC şi MAE, cu posibilitatea descărcării acesteia. Practic, alegătorii vor putea descărca declaraţia pe propria răspunde, o vor putea completa, fără să o semneze, şi se vor putea prezenta cu ea la secţiile de votare unde va fi verificata de un reprezentat al secţiei de votare, apoi îşi va putea exercita dreptul de vot.

Cetăţenii români cu domiciliul în România care în ziua votării se află în ţară îşi pot exercita dreptul de vot în baza cărţii de identitate, cărţii electronice de identitate, cărţii de identitate provizorie, buletinului de identitate sau carnetului de serviciu militar – în cazul elevilor din şcolile militare.  

Cetăţenii români cu domiciliul în România care în ziua votării se află în străinătate îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în  străinătate în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua  votării: paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; titlul de călătorie; cartea de identitate; cartea de identitate electronică; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate.

Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care în ziua votării se află în străinătate, precum şi cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care în ziua votării se află în ţară îşi pot exercita dreptul de vot în baza unuia din următoarele acte de identitate: paşaportul simplu, paşaportul simplu temporar, paşaportul simplu electronic, cu menţionarea ţării de domiciliu.

Pentru a vota, alegătorul trebuie să prezinte biroului electoral un act de identitate care poate fi carte de identitate, carte electronică de identitate, carte de identitate provizorie sau buletin de identitate. Pentru secţiile din străinătate pot fi prezentate şi paşaportul simplu, paşaportul electronic, paşaportul simplu temporar sau titlul de călătorie.După prezentarea actului de identitate, este verificată prezenţa respectivului alegător pe listele electorale permanente. Dacă nu, este trecut pe o listă suplimentară, cu condiţia ca datele din buletin să-l îndreptăţească să voteze la respectiva secţie. Alegătorul semnează în respectiva listă şi apoi primeşte buletinul şi ştampila de vot. Este important să verifice dacă buletinul de vot are ştampila de control, în caz contrar votul fiind nul.

În cabina de vot, ştampila se aplică în patrulaterul ce conţine numele candidatului preferat. Dacă ştampila este aplicată în afara acestuia sau pe mai multe patrulatere, votul se anulează. După ce buletinul de vot este introdus în urmă, alegătorul trebuie să restituie ştampila biroului electoral, iar în schimbul acesteia îşi primeşte actul de identitate înapoi pe care se aplică ştampila VOTAT sau un timbru autocolant, după caz.

În cazul persoanelor netransportabile, poate fi cerută urna mobilă. Cererile se depun înscris la secţia de votare cel târziu în preziua votării, la ele anexându-se actele medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoana respectivă este netransportabilă. Preşedintele secţiei de votare desemnează cel puţin doi membri ai biroului secţiei să ducă la domiciliul solicitanţilor urna de vot, împreună cu materialele aferente votării efective.

Cei care votează fără a avea acest drept, cei care votează de două sau mai multe ori, precum şi cei care introduc în urnă mai multe buletine de vot decât are dreptul un alegător vor fi pepsiţi cu închisoare de la 6 luni la 3 ani vor fi pedepsiţi.Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează utilizarea unei cărţi de alegător sau a unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals, însă pedeapsa cu închisoarea poate fi înlocuită cu amendă penală.

Sunt interzise continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia, precum şi consumul şi comercializarea alcoolului pe o rază de 500 de metri de secţia de votare.

Secţiile de votare vor fi deschise, duminică, 16noiembrie, de la ora 7,00 până la ora 21,00. Primele rezultate ale EXIT-POLL-urilor vor fi difuzate la ora 21.00, la închiderea urnelor.