Ponta, în faţa deputaţilor pe tema votului din diaspora

Dezbaterea politică pe tema votului din diaspora, solicitată de PNL, la care a fost invitat să participe şi premierul Victor Ponta, va avea loc marţi dimineaţa, în plenul Camerei Deputaţilor.

„Dezbaterea politică cerută de PNL va avea loc marţi, la ora 10,00. Cred că premierul a confirmat că va fi prezent, oricum e obligat să vină, conform Regulamentului Camerei, şi, mai mult ca sigur, domnul prim-ministru va fi prezent”, a spus secretarul Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, după şedinţa Biroului permanent de luni, informează Mediafax.

Premierul Victor Ponta şi noul ministru de Externe au fost invitaţi, săptămâna trecută, în plenul Camerei Deputaţilor, la o dezbatere asupra votului din diaspora.

Potrivit solicitării înaintate de grupul deputaţilor PNL Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, tema dezbaterii o reprezintă „organizarea deplorabilă, de către Guvernul României, în secţiile de vot din străinătate a celor două tururi de scrutin pentru alegerea preşedintelui României”.”Considerăm absolut necesară şi urgentă o astfel de dezbatere în contextul în care dreptul constituţional la vot al zecilor de mii de români din străinătate a fost în mod flagrant încălcat prin faptul că nu au putut vota, iar imaginea României în plan internaţional a avut enorm de suferit. Modul defectuos în care Guvernul Ponta a organizat procesul electoral în străinătate a condus chiar şi la apariţia unor situaţii în care cetăţenii români care s-au prezentat la vot şi nu au putut vota au fost umiliţi şi bruscaţi ajungându-se inclusiv la confruntări cu forţele de ordine locale”, se arată în cererea liberalilor.

Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a anunţat că Parchetul General a deschis anchete penale in rem pentru votul din diaspora la alegerile prezidenţiale, în urma mai multor sesizări.

El a explicat, la sediul CSM, că a fost începută urmărirea penală cu privire la faptă, respectiv împiedicarea exercitării dreptului la vot, prevăzută de articolul 385 din Codul penal.

Sesizările sunt îndreptate împotriva miniştrilor care, în opinia petiţionarilor, au avut atribuţii în organizarea alegerilor. “Au fost foarte multe sesizări depuse de diferite persoane. (…) S-a început urmărirea penală cu privire la faptă şi s-au solicitat relaţii la alte autorităţi şi ancheta se va desfăşura în continuare cu privire la faptă, împiedicarea exercitării dreptului la vot, prevăzută de articolul 385 din Codul penal. (…) Sesizările sunt îndreptate împotriva miniştrilor celor care, în opinia petiţionarilor, au avut atribuţii de a organiza alegerile”, a afirmat Niţu, adăugând că au fost foarte multe sesizări încă din primul tur de scrutin.

Procurorul general a arătat că sesizările sunt venite din partea diferitelor instituţii, dar cele mai multe sunt din partea unor persoane şi au fost trimise pe email, la care sunt anexate plângeri, inclusiv din diaspora.

El a subliniat că nu poate să spună care este numărul sesizărilor trimise şi nici să dea un termen exact cu privire la primele rezultate ale cercetărilor, deoarece procurorul de caz îşi va face un calendar şi un plan de anchetă.

Întrebat dacă pe legea actuală se puteau înfiinţa alte secţii de votare, Tiberiu Niţu a menţionat că din punct de vedere legal procurorul va aprecia dacă a fost încălcată legea.

Ulterior, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a precizat, într-un comunicat de presă, că pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie „se efectuează cercetări în cauza constituită ca urmare a conexării unui număr de şase dosare penale ce vizează plângeri privind modul de desfăşurare a votului din diaspora, faptele sesizate fiind prevăzute de dispoziţiile art. 297 Cod penal (abuzul în serviciu), art. 298 Cod penal (neglijenţa în serviciu), art. 385 Cod penal (împiedicarea exercitării drepturilor electorale)”.

„Procurorii au dispus, la data de 18 noiembrie 2014, începerea urmăririi penale cu privire la faptă, sesizările formulate vizând persoane cu diferite funcţii sau funcţionari din cadrul instituţiilor cu rol decident în ceea ce priveşte organizarea şi desfăşurarea alegerilor”, se arată în comunicat.

Livia Stanciu: Se putea emite OUG pentru suplimentarea secţiilor de vot

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, a declarat, joi, că, discutând strict pe lege, autorităţile puteau emite o ordonanţă de urgenţă pentru suplimentarea secţiilor de votare în străinătate şi a adăugat că este bine să se desfăşoare o verificare pe acest subiect.

‘Din acest punct de vedere, eu zic că este întotdeauna bine de făcut. Nu neapărat vorbim despre această situaţie punctuală, dar cu atât mai mult pentru că este o chestiune care, până la urmă, a interesat toată populaţia acestei ţări. Şi aici vorbesc ca cetăţean’, a declarat Livia Stanciu, întrebată, în calitatea sa de fost procuror, dacă ar trebuie să existe o cercetare a organelor în drept referitoare la disfuncţionalităţile privind votul din Diaspora, având în vedere că s-a constatat o obstrucţionare a procesului de votare.

Întrebată dacă se putea emite o OUG privind suplimentarea Secţiilor de vot în străinătate, preşedintele ÎCCJ nu a dorit iniţial să comenteze, dar la insistenţele presei a opinat că ‘strict pe lege, sigur că se putea da ordonanţă de urgenţă’.

‘Ca cetăţean mi se pare firesc ca pe orice problematică care are impact şi interesează populaţia acestei ţări trebuie să se efectueze verificări, cercetări pentru a putea transmite, într-adevăr, un răspuns care să satisfacă interesul pe care populaţia l-a manifestat faţă de acest subiect’, a mai declarat preşedintele ÎCCJ.

Românii din Diaspora au aşteptat ore în şir să voteze la secţiile din străinătate. Alegătorii din Germania, Franţa, Londra, Belgia s-au aşezat la coadă la secţiile de votare încă de sâmbătă seară. Cozi uriaşe s-au format şi la secţiile de votare din Chişinău, Torino, Verona, Viena, Berlin, Bonn, Bruxelles, Copenhaga, Stuttgart, Hamburg, Dublin, Oslo, Geneva. Românii care au stat la coadă la Consulatul din Torino s-au plâns că secţia s-a închis mai devreme cu 15 minute. Poliţia a folosit gaze lacrimogene la secţiile de votare din Torino şi Paris, unde sute de oameni nu au reuşit să voteze.

La primul tur al alegerilor prezidenţiale au votat la secţiile din străinătate 161.054 de români, şi atunci cei mai mulţi votanţi fiind în Italia, Spania şi Republica Moldova.