Parcul Național Retezat, un colț de rai vizitat anual de mii de turiști!

0

Situat in Carpatii Meridionali, Judetul Hunedoara, Parcul National Retezat are o suprafata de 54400 ha si o altitudine cuprinsa intre 800 si 2509 m.

Parcul a fost infiintat in anul 1935 pe suprafata initiala de 100 de kilometri patrati a fostului domeniu de vanatoare detinut de Casa Regala. Caprele negre erau protejate inca de pe atunci, pentru a fi apoi vanate, motiv pentru care de la inceputul veacului trecut fusesera stabilite zone in care pasunatul era interzis.

Parcul are statut de arie naturala protejata de interes national si international iar din 1979 este cunoscut ca Rezervatie a Biosferei. Odata cu constituirea Parcului National Retezat s-a urmarit protectia si conservarea unor elemente naturale cu valoare deosebita sub aspect fizico-geografic, floristic faunistic, hidrologic, geologic, paleotologic, speologic, pedologic si peisagistic.

Anul trecut, Consiliul Europei a acordat Parcului National Retezat „Diploma de Excelenta pentru Arii Protejate“. Incepand din anul 1999, parcul are administratie proprie, din 2004 a devenit membru al Fundatiei Pan Parks iar din 2007 este protejat ca propunere de sit pentru reteaua ecologica europeana Natura 2000, in vederea conservarii habitatelor naturale si a speciilor de plante si animale salbatice de interes comunitar.

In 1974 s-a inceput construirea barajului de la Gura Apei (situat la marginea vestica a Parcului). Debitul Raului Mare nu era insa suficient pentru a umple acumularea ce se dorea a fi facuta prin ridicarea unui baraj de arocamente pentru a carui constructie s-a folosit un volum de piatra de trei ori mai mare decat in cazul Piramidei lui Keops. Asa s-a decis saparea unui tunel de aductiune de la Rausor lung de 23 de kilometri. Spre ambele capete ale tunelului exista acum drumuri asfaltate, drumuri care au incurajat aparitia de cabane inca din anii ’80.

Administratia Parcului National Retezat doreste sa pastreze mediul acesta natural si sa combata orice tentativa de mecanizare a turismului in Retezat. Asadar nu exista nici telecabina si nici telescaun, parcul ramand un loc pentru excursiile facute cu pasul.

Parcul National Retezat cuprinde doua zone, prima zona are un caracter stiintific fiind interzisa orice exploatare precum pasunat, vanat, pescuit, culegerea fructelor, turism camping. Accesul este permis doar cu autorizatie din partea Comisiei Monumentelor Naturii. A doua zona este mai putin rigurosa intrucat pasunatul este permis 2 luni pe an.

Flora si fauna sunt diversificate. O treime din totalul speciilor de plante existente pe teritoriul Romaniei se regaseste in Retezat. Cele aproape 1.200 de specii de plante fac ca arealul sa fie renumit si in randul botanistilor. Interesul acestora pentru Retezat s-a manifestat inca din a doua jumatate a secolului al XVlll-lea.

De atunci si pana acum, in Retezat au fost descoperite 90 de feluri de plante specifice doar Carpatilor, iar mare parte dintre ele se pot gasi numai aici. De asemenea, in Retezat se afla cea mai mare concentratie de pinus cembra, numit popular zambru, un conifer din specia pinilor.

Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate (Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion pe substrate calcaroase, Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion), Păduri de Tilio-Acerion pe versanți, grohotișuri și ravene, Păduri acidofile de molid (Picea) din etajul montan până în cel alpin, Păduri alpine de Larix decidua și/sau Pinus cembra, Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, Tufărișuri de Pinus mugo și Rhododendron hirsutum, Tufărișuri alpine și boreale, Tufărișuri subarctice de Salix spp., Pajiști de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicatice din zone montane și submontane, Pajiști calcifile alpine și subalpine, Pajiști boreale și alpine pe substrate silicatice, Fânețe montane, Formațiuni pioniere alpine din Caricion bicoloris-atrofuscae, Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie și din etajul montan până în cel alpin, Cursuri de apă montane și vegetația erbacee de pe malurile acestora, Mlaștini turboase de tranziție și turbării mișcătoare, Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin, Grohotișuri silicatice din etajul montan până în etajul nival, Vegetație lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul cursurilor de apă montane, Vegetație lemnoasă cu Salix elaeagnos de-a lungul cursurilor de apă montane și Versanți stâncoși silicatici cu vegetație casmofitică) ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică lanțului carpatic meridional.

Conifere cu specii de: pin (Pinus), brad (Abies alba), larice (Larix decidua), zâmbru (Pinus cembra), zadă (Larix), tisă (Taxus baccata), molid (Picea Abies).

Specii de foioase cu arboret de: gorun (Quercus petraea), stejar (Quercus robur), fag (Fagus sylvatica), carpen (Carpinus betulus), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), tei (Tilia cordata), frasin (Fraxinus excelsior), ulm (Ulmus glabra), arțar (Acer platanoides), jugastru (Acer campestre), mesteacăn (Betula pendula), arin de munte (Alnus viridis), arin negru (Alnus glutinosa), salcie albă (Salix alba).

Parcul National Retezat adaposteste 55 de specii de mamifere (dintre care 22 sunt ocrotite de lege) si ofera conditii bune pentru supravietuirea celor mai importante dintre carnivorele mari ale Europei (lupi si rasi). Caprele negre, cerbii si capriorii sunt si ei bine protejati de munte. Portiunea calcaroasa a masivului este si acum folosita de ursi ca adapost pe timp de iarna.

Pisicile salbatice fac si ele parte din bogatia faunistica a zonei la care, recent, s-au adaugat si marmotele (20 de exemplare de marmota alpina din Alpii Austrieci au fost introduse in Parc in urma unei actiuni a Academiei Romane, in zona Lacului Gemenele. Acum, marmote se pot intalni in toate vaile si caldarile glaciare importante ale masivului). Numarul total al speciilor de animale care traiesc in Parcul National Retezat este de ordinul miilor.

Specii de mamifere: urs carpatin (Ursus arctos, lup (Canis lupus), râs (Lynx lynx), mistreț (Sus scrofa), capră neagră (Rupicapra rupicapra), cerb (Cervus elaphus), căprioară (Capreolus capreolus), pisică sălbatică (Felis silvestris)[10], jder de copac (Martes martes), vulpe (Vulpes vulpes), liliacul comun (Myotis myotis), liliacul de apă (Myotis daubentonii), liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros), liliacul cu urechi late (Barbastella barbastellus), liliac cu urechi de șoarece (Myotis blythii), pârșul cu coada stufoasă (Dryomys nitedula), pârșul de stejar (Eliomys quercinus), pârș de alun (Muscardinus avellanarius), chițcan pitic (Sorex minutus), șoarece pitic (Micromys minutus), chițcan de pădure (Sorex araneus)chițcanul de câmp (Crocidura leucodon) sau chițcan de munte (Sorex alpinus).

Specii de păsări (enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 147/CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice) protejate semnalate în arealul parcului: cocoșul de munte (Tetrao urogallus), potârniche de tundră (Aegolius funereus), pescăruș albastru (Alcedo atthis), acvila de munte (Aquila chrysaetos), acvilă-țipătoare-mică (Aquila pomarina), cocoșul de mesteacăn (Bonasa bonasia), caprimulg (Caprimulgus europaeus), barză neagră (Ciconia nigra), șerpar (Circaetus gallicus), cristei de câmp (Crex crex), ciocănitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus), ciocănitoarea verzuie (Picus canus), șoim călător (Falco peregrinus), muscar (Ficedula parva), muscar-gulerat (Ficedula albicollis), ciuvică (Glaucidium passerinum), sfâncioc-roșiatic (Lanius collurio) sau viespar (Pernis apivorus).

Cu aproximativ 80 de lacuri, dintre care 58 permanente, Masivul Retezat detine aproape 40 la suta dintre lacurile glaciare de pe teritoriul Romaniei. Lacurile, alimentate de zapada topita a crestelor, ofera privelisti de vis.

Una dintre cele mai spectaculoase este cea de pe traseul dintre Bucura si Zanoaga. Taul Portii, Taul Agatat, Florica, Viorica, Ana si Lia se insira pe versantul sudic al Judelui, iar „caldarea“ formata intre Judele si Peleaga este dominata de Bucura, cel mai intins lac glaciar din Romania (aproape 9 hectare). Cel mai adanc lac glaciar este insa Zanoaga, 29 de metri; aici se inregistreaza si cel mai mare volum de apa, aproape 700.000 de metri cubi.

Dispunerea celor 58 de lacuri glaciare permanente in caldari, pe trepte de versanti, in complexe sau izolate si concentrarea lor intr-un singur masiv muntos atrage an de an nu numai admiratia turistilor, ci si atentia oamenilor de stiinta.

Lacurile si raurile sunt populate de pastravi iar in arealele calcaroase isi face simtita prezenta vipera.

30 la suta dintre turistii care vin anual in Retezat sunt straini. Strainii spun ca vin in Retezat pentru doua lucruri importante: frumusetea peisajelor si „salbaticia“ zonei. Retezatul atrage ca un magnet pentru ca este impunator, spectaculos si primitor.

Parcul National Retezat a intrat in cursa demarata de Fundatia New 7 Wonders pentru a fi alese cele sapte minuni naturale ale lumii. Demersul apartine Fundatiei New 7 Wonders, acelasi organism care a reusit, cu doi ani in urma, dupa o campanie similara, sa stabileasca cele 7 minuni ale lumii contemporane (obiective create de om).

Accesul in Parcul National Retezat este accesibil din doua directii: Depresiunea Hategului si Valea Jiului. In Depresiunea Hategului se poate ajunge dinspre Deva, pe DN66 sau dinspre Caransebes, pe DN68. In Valea Jiului se ajunge dinspre Deva, pe DN66, sau dinspre Tg.Jiu, tot pe DN66.

Din Hateg si Petrosani exista mai multe cai de acces in masiv. Transportul in comun este asigurat de firme private locale in zona Petrosani – Lupeni – Uricani – Campu lui Neag. De la Ohaba de Sub Piatra pana la Carnic transportul de persoane este asigurat de localnici din halta SNCFR.

Surse: romanianmonasteries.org; wikipedia;

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.