Continuă scandalul pe marginea limitării mandatelor de primar
Asociaţia Municipiilor susţine că proiectul de act normativ pentru limitarea mandatelor de primar, în forma propusă, încalcă prevederile articolului 37 din Constituţia României cu privire la drepul de a fi ales şi că electoratul este singurul în măsură să „sancţioneze” activitatea unui edil.
„Proiectul de act normativ în forma propusă încalcă prevederile articolului 37 din Constituţia României cu privire la drepul de a fi ales, care nu prevede nicio limitare în acest sens”, a declarat, luni, Ilie Bolojan, primarul municipiului Oradea şi preşedinte executiv al Asociaţiei Municipiilor din România (AMR), informează Mediafax.
Potrivit edilului municipiului Oradea, cetăţenii sunt singurii care pot şi au dreptul de a limita numărul mandatelor unui primar în calitate de alegători, ei având şi posibilitatea de a sancţiona performanţele primarilor. „Respingem ideea asociată acestei propuneri conform căreia deţinerea a mai mult de două mandate este sinonimă cu lipsa de performanţă sau cu corupţia”, a mai spus Ilie Bolojan.
Aleşii locali, primarii, preşedinţii de consilii judeţene şi consilierii locali şi judeţeni nu vor putea ocupa aceste funcţii mai mult de două mandate succesive, conform unei iniţiative legislative aprobate tacit, în 19 noiembrie, de Camera Deputaţilor. Iniţiativa aparţine deputaţilor PDL Cezar Preda şi Gheorghe Udriște.
Proiectul prevede că nicio persoană nu poate îndeplini succesiv funcţia de primar, consilier local, consilier judeţean, preşedinte de consiliu judeţean decât cel mult pentru două mandate. Iniţiatorii au considerat că după două mandate consecutive, aleşii locali construiesc în jurul lor un sistem politic şi instituţional local în care orice competiţie electorală locală reală devine imposibilă şi există situaţii concrete în care monopolul unei persoane sau a unui grup de persoane din jurul acesteia asupra resurselor unei comunităţi a dus la acuzaţiile de nepotism, conflict de interese sau corupţie.
Proiectul a fost adoptat tacit, deoarece termenul de dezbatere şi vot final din 15 octombrie a fost depăşit. Camera Deputaţilor este prima cameră sesizată, Senatul este for decizional.