14 parlamentari, în vizorul DNA în 2014

Camera Deputaţilor şi Senatul au primit, în 2014, cereri din partea justiţiei de încuviinţarea începerii urmăririi penale şi de arestare preventivă a 14 parlamentari, jumătate dintre acestea fiind respinse şi jumătate au fost aprobate pe bandă rulantă la sfârşitul anului, după prezidenţiale.

În prima parte a anului, parlamentarii au respins toate cererile de începere a urmăririi penale sau de arestare preventivă, curentul de opinie majoritar, atât în rândurile coaliţiei, cât şi chiar a unei părţi din opoziţie fiind ca nicio solicitare DNA referitoare la arestarea vreunui parlamentar, indiferent de partid, să treacă la vot, informează Mediafax.

Valul de anchete ale DNA având drept ţintă senatori şi deputaţi din mai multe partide a determinat o solidarizare a parlamentarilor în a refuza cererile de aprobare a percheziţionării, reţinerii sau arestării colegilor lor.

Aceştia s-au simţit la adăpostul criticilor şi datorită faptului că votul în cazul acestor cereri este secret, iar de multe ori cei din Opoziţie şi de la Putere s-au învinuit reciproc de respingerea cererilor justiţiei.Un prim semn al acestei ”înţelegeri” tacite a fost dat în cazul deputatului Florin Popescu, fost PDL, pentru care DNA a cerut avizul Camerei Deputaţilor în vederea arestării preventive, pentru folosirea influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. Popescu ar fi cerut administratorului unei societăţi 50.000 – 60.000 pui grill pentru distribuirea lor în campania electorală a PDL.

Deputaţii a respins cererea privind încuviinţarea arestării preventive cu 224 de voturi „împotrivă” şi 78 „pentru”. Popescu a declarat, după vot, că le mulţumeşte deputaţilor că au avut încredere în el că nu reprezintă un pericol public, arătând că în timpul votului a cerut şi sprijin divin şi i-a ajutat.

Următorul a fost deputatul Daniel Chiţoiu, fost ministru de Finanţe în Guvernul Ponta, pentru care Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut aviz pentru începerea urmăriirii penale în dosarul „Carpatica”, pentru abuz în serviciu şi constituirea unui grup infracţional organizat, în perioada în care a fost ministru al Finanţelor.

Camera Deputaţilor a respins, prin vot secret cu bile, cu 108 voturi pentru şi 248 împotrivă, solicitarea Parchetului de încuviinţarea începerii urmăririi penale a lui Daniel Chiţoiu. Chiţoiu le-a spus deputaţilor că este nevinovat, că nu s-a sustras de la a da declaraţii procurorilor DNA şi că nu există nicio dovadă la dosar că ar fi organizat un grup infracţional.

Şi pentru deputatul PSD Vlad Cosma, Camera Deputaţilor a respins cererea de încuviinţare a arestării preventive cu 105 voturi favorabile şi un număr de 222 împotrivă. Vlad Cosma este urmărit penal împreună cu tatăl său, Mircea Cosma, fiind acuzaţi că ar fi cerut şi primit peste 4,4 milioane de lei de la trei oameni de afaceri prahoveni ale căror firme au contracte cu CJ Prahova, denunţători în cauză.

Deputatul Cosma le-a spus deputaţilor în plen că interceptarea sa încă din 2012 certifică faptul că şi ei au mandat de interceptare, că sunt priviţi ca şi el ca un pericol social şi că, probabil, anul acesta vor fi mulţi dintre ei în situaţia sa. “Suntem priviţi cu toţii ca un pericol social şi trebuie să fim arestaţi”.

Deputatul UNPR Titi Holban a fost în aceeaşi situaţie. Camera Deputaţilor a respins solicitarea de încuviinţare a arestării preventive a sa, Holban fiind suspectat de trafic de influenţă pentru că ar fi luat 10.000 euro pentru ca o firmă să nu fie sancţionată, după un control al Direcţiei Antifraudă.

Holban a cerut deputaţilor să analizeze ”dumnezeieşte” situaţia sa, adăugând: “Aşa cum ne învaţă domnul Hristos”, iar aleşii au respins încuviinţarea arestării sale.

Şi la Senat, parlamentarii au respins, în 2 iunie, cererea de arestare preventivă a senatorului PNL Marius Isăilă, cu 104 voturi împotrivă şi doar 15 pentru. Isăilă era suspectat că ar fi solicitat, potrivit procurorilor, în 2012, mită de 200.000 de euro de la un om de afaceri pentru a interveni în soluţionarea favorabilă a controlului ANAF, el fiind la acel moment şef serviciu în Ministerul Finanţelor.

Isăilă a făcut apel la colegii săi să respingă solicitarea, spunându-le că oricare dintre ei poate ajunge în situaţia sa. „De votul dumneavoastră depinde nu numai evoluţia mea profesională, socială, ci şi posibilitatea de a sta alături de copiii mei şi de a-i creşte aşa cum am fost învăţat de familia mea, de către cei faţă de care îmi este ruşine, acum, că mă aflu în faţa dumneavoastră, adică de către părinţii mei, care m-au educat frumos”, a spus senatorul PSD.

Preşedintele Traian Băsescu a criticat, în 30 iulie, faptul că sunt mulţi parlamentari care nu au putut fi chemaţi în justiţie, arestaţi preventiv sau au beneficiat de refuzul Parlamentului de pune în aplicare hotărâri judecătoreşti, arătând că încep să aibă argumente cei care spun «Parlamentul penal».

Aceeaşi atitudine au avut-o parlamentarii şi înainte şi în timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, fiind terenate şi amânate mai multe solicitări venite din partea Parchetului pentru arestarea preventivă sau începerea urmăririi penale.

Dar, lucrurile s-au schimbat imediat după turul doi al prezidenţiale din 16 noiembrie, după eşecul în alegeri a lui Victor Ponta. Câştigătorul, Klaus Iohannis, a cerut, imediat după anunţul oficial al succesului său, preşedinţilor Camerei Deputaţilor şi Senatului şi ”şefului acestora”, Victor Ponta, să fie convocat Parlamentul pentru a încuviinţa cererile de arestare a unor parlamentari şi pentru a discuta şi ”pica” legea amnistierii şi graţierii.

Chiar pe 18 noiembrie, Camera Deputaţilor a aprobat, pe bandă rulantă, toate solicitările existente pe ordinea de zi de arestare preventivă şi a respins legea amnistierii şi graţierea unor pedepse.

După mai multe amânări, pe motiv de lipsă de cvorum, Camera Deputaţilor a aprobat cu 274 voturi „pentru” şi 55 „împotrivă”, cererea de încuviinţare de reţinere şi arestare preventivă a deputatului PC Ion Diniţă. Acesta era acuzat de complicitate la abuz în serviciu şi dare de mită în dosarul preşedintelui CJ Braşov, Aristotel Căncescu, după ce Consiliul Judeţean Braşov ar fi fost prejudiciat, în urma plăţilor nelegale făcute firmei parlamentarului, cu peste 7,6 milioane de euro.

Tot în 18 noiembrie, Camera Deputaţilor a aprobat, cu 220 de voturi „pentru” şi 65 „împotrivă”, cererea privind încuviinţarea arestării preventive, percheziţie şi reţinere a deputatului PNL Mircea Roşca. Roşca era acuzat de trafic de influenţă, după ce în 2011, când conducea PNL Prahova, a cerut de la un om de afaceri, care l-a denunţat la DNA, 20.000 de euro spre a interveni la preşedintele PNL Azuga, Gabriel Popescu, şi la alţi membri ai Consiliului Local Azuga pentru ca firma denunţătorului să dobândească terenuri în oraş.

Roşca a declarat, în plenul Camerei, că solicită să i se ridice imunitatea parlamentară. El a afirmat că este „într-o stare de şoc” şi „total nevinovat”, „o victimă a contextului politic” şi că, „într-o ţară în care toţi hoţii se disculpă”, este greu să-şi dovedească nevinovăţia.

În aceeaşi zi, deputaţii au încuviinţat şi arestarea preventivă a deputatului PSD Ion Adam cu 248 voturi „pentru” şi 63 voturi „împotrivă”.

Ioan Adam este urmărit penal pentru instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, constituire a unui grup infracţional organizat şi trei infracţiuni de cumpărare de influenţă în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri.

În acest dosar, a fost învinuit şi Viorel Hrebenciuc (PSD), dar acesta şi-a dat demisia din Camera Deputaţilor imediat după ce Parchetul a cerut încuviinţarea arestării sale preventive. Pe numele lui Viorel Hrebenciuc,

Parchetul a cerut încuviinţarea arestării preventive pentru încă un dosar în care este acuzat de instigare la infracţiunea de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, trafic de influenţă, folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite şi cumpărare de influenţă.

Viorel Hrebenciuc a demisionat din Parlament în 21 octombrie, declarând că nu se răzgândeşte, dar că va reveni în legislativ în 2016 şi că nu pleacă din PSD. Viorel Hrebenciuc era deputat din anul 1996, fiind la a cincea legislatură consecutivă şi era vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Pe 19 noiembrie şi Senatul a tranşat cererile de începere a urmăririi penale pe care le avea pe ordinea de zi, cele ale senatorului PSD Ecaterina Andronescu şi senatorului UNPR Şerban Mihăilescu, în dosarul licenţelor Microsoft. Astfel, Senatul a avizat începerea urmăririi penale în cazul Ecaterinei cu 72 de voturi „pentru”, 62 „împotrivă”” şi o abţinere şi a lui Şerban Mihăilescu cu 77 de voturi „pentru” şi 51 „împotrivă”, un vot fiind anulat.

Andronescu, suspectată de abuz în serviciu, le-a spus senatorilor: ”Mă voi bate pentru a-mi dovedi nevinovăţia în justiţie, şi vă rog să nu vă pierdeţi încrederea în onestitatea mea, merită să mă bat, pentru că e singura mea avere”. Şerban Mihăilescu, acuzat de instigare la abuz în serviciu, trafic de influenţă şi spălare de bani în dosar, s-a declarat şi el nevinovat.

În acelaşi dosar a fost acuzat de abuz în serviciu şi fostul ministru al comunicaţiilor, Valerian Vreme, deputat PMP, iar Camera Deputaţilor a aprobat cererea de începere a urmăririi penale cu 153 de voturi „pentru” şi 117 „împotrivă”. Vreme a declarat, în plenul Camerei, că el nu a săvârşit ”vreo faptă nelegală” şi că imaginea sa a fost deja afectată de ”acuze nemeritate”.

În acest dosar, DNA a cerut avize pentru urmărirea penală a nouă foşti miniştri – senatorii Şerban Mihăilescu şi Ecaterina Andronescu, deputatul Valerian Vreme, europarlamentarul Dan Nica, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Adriana Ţicău.

Potrivit DNA, persoanele din Guvern, ministere şi din societăţile implicate în derularea proiectului privind licenţele Microsoft pentru şcoli ar fi pretins 20 de milioane de dolari din cele 54 de milioane achitate de Executiv în cadrul contractului.

O situaţie inedită a fost în privinţa solicitării justiţiei de arestare preventivă în cazul deputatului PDL Cătălin Teodorescu. La votul din Cameră, iniţial, a fost respinsă cererea, la diferenţă de un vot neîntrunindu-se numărul necesar de voturi, iar, ulterior, forul legislativ a revenit, “corectând” şi încuviinţând arestarea.

S-a constatat că, din greşeala secretarului Camerei, deputatul Marcel Ciolacu, a fost trecut prezent şi deputatul UDMR Marko Attila, acuzat în acelaşi dosar cu Teodorescu, dar despre care se ştia că nu este în ţară. Cum arestarea preventivă a lui Teodorescu a fost respinsă la un vot diferenţă, Camera Deputaţilor a votat “corectarea erorii materiale din procesul de vot şi a constatat încuviinţarea arestării preventive a acestuia.

Cătălin Teodorescu a declarat, în plenul Camerei, că ”şi-a îndeplinit legal toate atribuţiile de serviciu”, că este nevinovat şi a anunţat că va contesta în justiţie acest vot.

Un vot de aprobare a cererii de arestare preventivă a fost şi în cazul lui Marko Attila, acuza în acelaşi dosar cu Teodorescu, dosarul fostului şef al DIICOT Alina Bica, privind despăgubirea acordată de ANRP pentru un teren supraevaluat din Capitală. Acesta nu s-a aflat în ţară la momentul votului.

Tot după alegerile prezidenţiale, după ce au zăcut pe masa Parlamentului un an, Camera Deputaţilor a votat încetarea mandatului deputatului PDL Ştefan Stoica, cu decizie definitivă de incompatibilitate, în timp ce senatorul liberal Akos Mora şi-a dat demisia din Senat tot din acelaşi motiv.

Senatorul PNL Iosif Secăşan şi-a dat demisia din Parlament, fiind inculpat într-un dosar penal şi spunând că nu doreşte să aducă prejudicii de imagine instituţiei şi partidului. Secăşan era cercetat de DNA pentru complicitate la dare şi la luare de mită, după ce i-ar fi cerut şefului Serviciului de Evaluări Medicale de la Casa de Pensii Caraş-Severin încadrarea în grad de invaliditate a unui pădurar.

Parlamentul a vacantat, în acest an, şi mandatele parlamentarilor Sorin Roşca Stănescu, Gheorghe Coman şi Relu Fenechiu, care au fost condamnaţi definitiv. Sorin Roşca Stănescu a fost condamnat, în dosarul Rompetrol, la doi ani şi patru luni de închisoare cu executare pentru utilizare de informaţii privilegiate şi constituire a unui grup infracţional organizat.

Deputatul Gheorghe Coman a fost condamnat definitiv într-un dosar în care a fost acuzat că a primit bani şi o sticlă de whisky în schimbul menţinerii în funcţie a unui şef din DSVSA Buzău, iar deputatul liberal Relu Fenechiu, fost ministru al transporturilor, a fost condamnat la 5 ani de închisloare în dosarul Transformatorul.

Potrivit Constituţiei, solicitările din partea DNA sau a Parchetului ICCJ de arestare preventivă a parlamentarilor se pot face în baza articolului 72 din Constituţie, conform căruia „deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor”.

Conform aceluiaşi articol, urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, competenţa de judecată aparţinând Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.