Volume istorice, lansate la Hanul lui Manuc

Volumele „Actele domniei lui Șerban Cantacuzino aflate în patrimoniul Muzeului Municipiului București”, de dr. Grina Mihaela Rafailă, și „Tiparul și cartea din Țară Românească în epoca domniilor fanariote (1716-1821)” de dr. Daniela Lupu, au fost lansate, joi seară, în Sala Șerban Cantacuzino de la Hanul lui Manuc din Capitală.

„Actele domniei lui Șerban Cantacuzino aflate în patrimoniul Muzeului Municipiului București” se referă la documente emise în răstimpul celor aproape 10 de ședere în tronul muntean a domnului cantacuzin, un total de 188 de înscrisuri, originale și copii.

„Din bogata și valoroasa colecție de documente a Muzeului Municipiului București ne-au parvenit din răstimpul celor aproape 10 ani de domnie a lui Șerban Cantacuzino circa 188 de documente originale și copii care sunt redactate pe hârtie și pe pergament. Din păcate, avem doar trei pergamente care beneficiază de semnătura autografă a domnului, de sigiliul domnesc imprimat în ceară roșie, timbrat și cusut de suport cu mătase roșie și albastră. Domnul Șerban Cantacuzino apare în documentele acestei ediții atât în calitate de reprezentant al puterii central cât și în postura de cumpărător al unor moșii și a unui vad de moară. De asemenea, și succesorul său în tron, Constantin Vodă Brâncoveanu, fiindu-i în același timp și nepot de soră, este menționat în acest volum când emite o carte de judecată împreună cu Cârstea Mare Vistier pe când ocupa dregătoria de Mare Logofăt”, a declarat dr. Grina Mihaela Rafailă, pentru Agerpres.

Volumul „Tiparul și cartea din Țara Românească în epoca domniilor fanariote (1716-1821)” demonstrează că în pofida criticilor aduse regimului fanariot, din perspectiva istoriei cărții și tiparului între epoca brâncovenească și epoca domniilor fanariote nu există nici un conflict.

Autoarea volumului, dr. Daniela Lupu, a afirmat că volumul lansat joi seara este cea o ediție nouă, a doua, „revăzută, adăugită, corectată” în care tratează ce se publica în tipografiile din Țara Românească în secolul al XVIII-lea.

„Această carte s-a născut în urmă cu aproximativ 14 ani când m-am înscris la doctorat cu această temă. Cartea a avut o primă ediție în anul 2009. Acum ne aflăm la a doua ediție, revăzută, adăugită, corectată. Este o cercetare asupra cărții și tiparului epocii domniilor fanariote cuprinsă cronologic între 1716-1821. Cartea tratează ce se publica în tipografiile din Țara Românească în secolul al XVIII-lea, ce cărți preferau oamenii să cumpere, cum puteau ei ajunge la cărți, cine finanța tipărirea cărților și multe alte lucruri printre care și faptul că în urma cercetării am ajuns la concluzia că în pofida prejudecăților domnii fanarioți au acordat atenție tiparului și cărții, nu au grecizat în întregime societatea. Au făcut școli grecești dar în ideea că greaca era o limbă cultă, era echivalentul limbii latine folosite în școlile din Occident”, a afirmat dr. Daniela Lupu.

Dr. Constantin Rezachievici a apreciat că volumul este „o adevărată enciclopedie”, un „tablou perfect în ceea ce privește tiparul acelei epoci”, autoarea plecând de la o reevaluare a tipăriturii epocii.

El a precizat că în Țara Românească, în anii 1716-1821, au funcționat 10 tipografii — șapte la București, două la Râmnicu Vâlcea și una la Buzău — în care s-au tipărit circa 311 cărți.

Volumele pot fi găsite în librării la prețul de 30 de lei „Actele domniei lui Șerban Cantacuzino aflate în patrimoniul Muzeului Municipiului București”, și 40 de lei „Tiparul și cartea din Țară Românească în epoca domniilor fanariote (1716-1821).