Ștefan Pădure: „Fără promovarea produsului românesc nu vom conta în UE”

0

Domnule Ștefan Pădure spuneți-mi, pentru început, câteva cuvinte despre dumneavoastră…

Sunt președintele Asociației Pentru Promovarea Alimentului Românesc și director executiv la Asociația Română a Cărnii și cum cele două asociații sunt membre ale Federatiei ProAgro dețin și aici funcția de vicepreședinte.

Asociația Română a Cărnii este cea mai veche asociație patronală de profil, care reprezintă interesele legitime ale sectorului de carne și procesare a cărnii. Și aici regăsim 50 de societăți comerciale care produc 80% din producția națională de carne și preparate din carne. Vorbim, deci, de un domeniu, ale carui interese sunt acoperite printr-o singura asociatie patronala. Funcționarea ARC se face pe baze similare asociațiilor europene, există grupuri de lucru tehnice, pe diverse tematici care sunt transpuse asociațiilor europene din care noi facem parte. Aceste grupuri se împart în două: pe zona de calitate și siguranța alimentului, tehnic și legal, iar pe de cealaltă parte de lanț comercial.

La noi în asociație, din grupurile de lucru tehnice fac parte angajatii din eșalonul doi și trei al firmelor membre, directori de producție, persoane din cadrul compartimentului de calitate etc. În funcție de problematică, discutăm pe fiecare palier în parte cu personalul tehnic specializat al membrilor despre  rezolvarea problemelor ridicate de domeniului respectiv. În funcție de problematică, stabilește în aceste grupuri de lucru o poziție tehnică care se înaintează mai departe Consiliului Director pentru adoptarea unei pozitii comune asociației.

Consiliul Director este un for politic care negociază forma finală a variantei agreate și care va reprezenta poziția finală față de o temă sau alta a Asociației Române a Cărnii. Astfel că reprezentantul Asociației va susține poziția adoptată, în fața diferitelor instituții, în baza unui mandat foarte clar.

Vă bucurați de o reprezentativitate semnificativă în cadrul societăților comerciale de profil la nivelul întregii țări?

În Asociația Română a Cărnii am fost numit director executiv de catre Consiliul Director și validat de Adunarea Generală pe care am avut-o în luna noiembrie a anului trecut. La Asociația pentru Promovarea Alimentului Românesc am avut Adunarea Generală în luna octombrie a anului trecut, la Paris, unde  s-au votat atât modificările statutare, cât și poziția mea de presedinte pe care o voi avea în cadrul Asociației pentru urmatorii 5 ani. Nu numai că am fost reales în funcția deținută până atunci, acea de presedinte, dar a fost și mărit mandatul de la trei ani la cinci ani. Noi suntem reprezentanții mediului de afaceri și trebuie să apărăm interesele legitime ale acestuia și cred că eu pot fi destul de imparțial în rezolvarea și medierea acestor probleme nefiind reprezentantul unui producător. Un leader trebuie sa armonizeze interesul sau personal cu interesul de grup si sa-si foloseasca toate resursele pentru atingerea obiectivelor organizatiei.

Asociația pentru Promovarea Alimentului Românesc este o organizație care integrează interesele de promovare ale mai multor asociații din domeniul produselor agroalimentare.

Cum caracterizați relația pe care o aveți cu factorul politic, cu instituțiile statului, în special Ministerul Agriculturii?

Suntem parteneri de discuții. Noi am considerat întotdeauna ca mediul asociativ trebuie să schimbe comportamentul mediului politic, prin exemplul de organizare si de abordare a intereselor de grup nationale. Din păcate, până acum, mediul asociativ a fost folosit ca o rampa de lansare politica, iar oamenii s-au simțit de multe ori înșelați, pierzandu-si asfel interesul de colaborare pe acest domeniu. Dacă, însă, interesul tău ca factor politic este acela de a rezolva problemele sectorului și de a merge mai departe fără a avea o implicare politică și de a-i trata pe toți, indiferent de coloratură politică, egal, lucrurile funcționează.

În lumea civilizată, statul, guvernul, instituțiile, sunt arbitrii ai jocului. Sunt imparțiali. Așa ar trebui să fie și la noi. În realitate, la noi aceștia sunt jucători pentru că reprezintă unele interese individuale ceea ce  inseamna de fapt diferența dintre lobby și trafic de influență.

Luăm un caz concret și anume cel discutat și votat în urmă cu două săptămâni în Parlamentul European referitor la posibilitatea etichetarii țării de origine a cărnii ca ingredient. Asociația noastră a supus atenției tuturor europarlamentarilor români un material amplu pe acest subiect, am discutat și cu ministerele, cu toți oameni care trebuiau să își formeze o opinie vizavi de această poziție care a avut ca efect moțiunea votată în Parlamentul European. Am transmis către toată delegația noastră punctul de vedere și am discutat cu europarlamentarii sau cu staff-urile dumnealor. Votul a fost favorabil sugestiei noastre în cazul a 22 de europarlamentari, în timp ce zece au votat împotrivă. Culmea că social-democrații din Parlamentul European nu ne susțineau punctul de vedere, dar reprezentantii PSD din Romania au votat conform interesului național, interes care a coincis și cu poziția adoptată de noi, ceea ce este lăudabil.

Am avut și în cazul europarlamentarilor social-democrați exemple conform cărora, inițial, nu ne-am făcut foarte bine înțeleși în sensul că nu era vorba de o problemă de siguranță a alimentului, sau de protectie a consumatorului. Etichetarea cărnii ca ingredient ne duce spre creșterea nejustificata a costurilor pe produs, fapt neacceptat de consumatorul european conform studiilor de piata. Haideți să avem cerințe rezonabile și să informăm corect consumatorul asupra tuturor aspectelor care intră în ecuație.

Dacă întrebi doar: „vrei să știi originea cărnii?”, consumatorul va răspunde pozitiv. Dacă însă adaugi faptul că această etichetare va crește prețul produsului cu 30% nu știu câți ar mai spune da.

La nivel european, alături de asociația europeană a cărnii, am discutat foarte clar acest aspect, iar studiile au aratat clar că pentru consumator prețul este pe primul loc, în timp ce originea cărnii era abia pe locul 5.

După cum știm baza Uniunii Europene este piața liberă și comună. Așa s-a format Uniunea Europeană. Acum, unii încearcă să spună, la inițiativa țărilor bogate ale UE că suntem noi egali în UE, dar unii sunt mai egali decât alții, arătând spre România și prezentând-o  drept ruda săracă a Europei.  Dacă afișăm eticheta de proveniență a unei cărni ca fiind din România, vom avea o perceptie negativa în UE, din cauza brandingului slab de tara pe care ila avem.

Și astfel europarlamentarii români care au mușcat din nada întinsă de unii care au încercat să aducă în discuție o problemă imaginară de siguranță a alimentului. Nu știu dacă europarlamentarii români care au venit împotrivă s-au uitat pe documentația trimisă de noi sau dacă chiar cred că eticheta de carne românească este foarte bine văzută la Londra sau Paris, însă, consider că și în cazul lor trebuie să primeze, înainte de toate interesul consumatorului și al producătorului român. Franța, Spania, Italia, Marea Britanie știu foarte bine că brandingul lor national este peste cel european, astfel că reacția europarlamentarilor acestor țări este de înțeles. Pe când, la noi, dacă punem pe etichetă „carne din România” am ieșit de pe piață. Ca și în cazul Bulgariei, Ungariei, Poloniei, spre exemplu.

Eu nu neg că produsul românesc, ca și calitate, este competitiv, chiar foarte bun, însă percepția față de România și etichetarea cărnii din România va avea un efect devastator pentru noi. Din păcate, războiul economic, pentru piețele de producție și desfacere, se poartă și cu metode incorecte. La noi nu există bani pentru  promovarea, brandingului national si a  produsului românesc și vom pierde, fără drept de apel, în toate „războaiele” cu statele puternice din UE.

Am rămas încorsetați în ideile noastre și atâta timp cât anumite persoane sunt dispuse să și asculte și să accepte că măcar unu la sută din ce spun este greșit vom avea o șansă.  Și aici trebuie pusă o întrebare extrem de delicată: europarlamentari români care au votat împotriva interesului național pe cine reprezintă? Nu ar trebuie să reprezinte interesele producătorului  și consumatorului român? În acest caz nu ar trebui să primez poziția grupului politic european din care faci parte. Vorbim de interesul național!

Nu ai voie să cazi într-o capcană atât de vizibilă! Decât dacă sunt la mijloc interese care ne scapă și nu este vorba de ignoranță, ci de altceva mult mai grav… Ar fi o greșeală uriașă ca toți cei care au greșit prin votul lor să se răzbune și să întrerupă dialogul cu noi. Ei nu trebuie să se simtă lezați în orgoliul propriu, ci să fie exponenții unui mandat de țară.

Care sunt proiectele celor două Asociații pe care le conduceți?

În primul rând, la Asociația Română a Cărnii principalul obiectiv este reprezentat de reducerea TVA la carne și preparate din carne, pentru că actualul TVA care ne distruge efectiv. Avem o campanie în acest sens, în această lună având chiar discuții în acest sens cu miniștrii Agriculturii și Finanțelor, pe problema modificării Codului Fiscal. Toate datele sunt certe și arată foarte clar necesitatea reducerii TVA la carne și produse de carne. Cu TVA majorat am avut o colectare mai mică cu un miliard de euro, ceea ce arată că totul a virat spre negru. Atunci , avem cu adevărat o problemă de siguranță națională. Unul dintre miniștrii Economiei care susținea că piața neagră ține prețul jos, acum plânge pe la televizor că a făcut niște fapte penale. Există, din fericire, o deschidere în acest sens din partea miniștrilor Agriculturii și Finanțelor. Vorbim de un proiect al domnului ministru Constantin, un altul al domnului ministru Vâlcov.

La nivelul Asociației pentru Promovarea Alimentului Românesc încercăm să identificăm nișe pentru promovarea producătorilor români. Un an și jumătate am discutat în cadrul grupurilor de lucru pe programul National de Dezvoltare Rurala 2014-2020 și am încercat să convingem statul că promovarea reprezintă un motor al creșterii investițiilor. Contrar Europei care aloca sume uriașe de bani în direcția promovării , conducatorii politici români nu au înțeles acest lucru, un lucru din punctul meu de vedere esențial pentru afirmarea României in Europa.

Între 1,7% și 2,2% din buget trebuie alocat promovării. Asta îți oferă posibilitatea de a face fermierilor scheme de calitate: Indicație geografică protejată, denumire de origine protejată. Fermierul nu are de unde să plătescă 1.000 de euro pentru certificare și încă 1.000 de euro pentru consultanță. Nu trebuie decat sa copiem modelul statelor care au avut succes, iar autoritatile sa ne asculte punctul de vedere, nu sa fie un exponent al unei politici de laborator fara aplicabilitate in contextul national

Producătorul, procesatorul, fie el mai mic sau mai mare trebuie să aibă posibilitatea să poată face profit, să poată investi și dezvolta, dar consumatorul trebuie să fie convins că produsul este de o calitate superioară și corespunde exact celor scrise pe etichetă. Adică există un terț care verifică aceste lucruri. Dar dacă noi ne îndepărtăm de Europa de fiecare dată și încercăm să inventăm mecanisme originale, concluzia este că ne  îndepărtăm, cu consecințe uriașe, de zona în care vrem să fim.

Încercăm să găsim nișe pentru promovare prin PNDR. Nu prea se poate, astfel că vom pierde, cel mai probabil, încă doi ani. În timp ce alții alocă bugete pentru promovare și vin pe piața noastră. Chiar în Comitetul de Monitorizare se discuta strategia maghiarilor, acestia prezentand conceptul prin care se strâng cinci, zece producători și merg la un târg international de promovare a produselor agroalimentare. Vor veni, inclusiv, pe piața noastră. Lupta este pe viață și pe moarte la nivel european, așa cum spuneam, pentru promovare, piețe de desfacere, iar noi am luat plasă, pierzând timp prețios. Cu cât ne va fi nouă mai rău, cu atât le va fi mai bine unor state din UE.

Trebuie să avem niște obiective clare, bazate pe un  interes național pe termen lung am putea ca toate aceste instrumente să poată devină eficiente. Și mă refer aici la politici naționale de promovare, fonduri naționale, europene.

Pe termen scurt vom avea două târguri la Londra și Amsterdam unde vom fi prezenți cu pavilion național, apoi la Milano, în toamnă unde vom fi prezenți cu peste 700 de metri pătrați și 75 de firme și unde vom încerca, de asemenea, să ne promovăm la cea mai mare manifestare mondiala si anume ANUGA Koeln. Vom vedea dacă vom fi prezenți și la INDAGRA și asta depinde de susținerea  din partea Ministerului Agriculturii pentru sectorul pe care îl reprezentăm.

Când Ministerul Agriculturii va încerca să aibă un buget de promovare pentru agricultura si industria alimentară, pliat pe nevoile procesatorilor și producătorilor poate vom avea o șansă.

Un interviu realizat de Iulian Badea

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.