Dan Cristian Popescu: „Situația imunității parlamentarilor trebuie clarificată urgent!”
Domnule deputat Popescu se îngroașă gluma la Parlamentul României. După cazurile Vosganian și Laszlo Borbely a venit momentul ca și senatorul Șova să fie protejat, în fața Justiției, de colegii senatori. Cum comentați această situație în contextul în care credibilitatea Parlamentului se află la cote de avarie?
După alegerile din noiembrie, parlamentarii PSD s-au speriat și în consecință, s-au comportat normal, votând favorabil orice cerere de percheziție, reținere sau arestare preventivă a colegilor acuzați de corupție. Acum, liderii săi, s-au relaxa și au început să-și protejeze anumiți colegi acuzați de fapte de corupție. Îi salvează cu o formulă hoțească în sensul că se prefac că vor să voteze pentru trimiterea acestor colegi în fața instanței, dar în realitate în ziua votului ori lipsesc pentru a nu face cvorumul legal, ori votează, pe furiș, împotriva reținerii și arestării acestora.
Soluția este schimbarea legii în sensul că este nevoie de o lege foarte clară în această privință care să prevadă situațiile în care să poți să fii apărat ca politician în cazul unor declarații, puncte de vedere sau atitudini politice, dar în același timp să răspunzi ca orice cetățean în fața Justiției în cazul unor fapte de corupție sau de alta natură.
Din păcate, astăzi este o confuzie totală în ceea ce privește imunitatea. Imunitatea, când a fost introdusă, la finele secolului XIX-lea, viza exclusiv declarațiile politice. Concret, erau parlamentari arestați pentru declarații sau puncte de vedere politice. Au fost cazuri, spre exemplu, în care un parlamentar de stânga ataca, prin declarații, regele, guvernul de dreapta și, în consecință, era arestat. Tocmai din acest motiv a fost introdusă imunitatea.
În situații care vizează fapte de corupție sau de altă natură, nu ar trebui să mai fie luată în discuție ridicarea imunității, nici măcar nu ar trebui să existe un vot în acest sens. Astfel că legea trebuie schimbată rapid iar parlamentarul să aibă aceleași drepturi și obligații ca orice cetățean al României. Trebuie susținut un principiu fundamental – “Nimeni nu este mai presus de lege”.
Să se teamă PSD că, prin aceste rețineri ale unor deputați și senatori, riscă pierderea majorității parlamentare sau este altceva la mijloc și anume teama cronică de Justiție?
Dacă ne gândim la cazurile care au vizat membrii UDMR cred că, la mijloc, este vorba de mișcări strategice. Este un parteneriat strategic între PSD și UDMR, chiar dacă udemeriștii nu mai sunt în acest moment, oficial, la guvernare. Să nu uităm că în eșaloanele doi și trei ale guvernării există mulți oameni numiți și susținuți de UDMR care au rămas în funcții chiar și după ieșirea Uniunii de la guvernare. Mai mult, liderii UDMR pot deveni un ajutor de nădejde pentru PSD în cazul unor trădări din actuala coaliție de guvernare!
În cazul Șova vorbim de un prieten foarte apropiat al premierului Ponta, fost asociat în firma de avocatură, care știe foarte multe lucruri! Și sunt convins că Primul ministru și implicit PSD nu și-ar fi permis să îl lase pe mâna Justiției! De altfel, Victor Ponta este asediat de DNA, în condițiile în care cumnatul, sora, mama și mai nou fostul asociat fac obiectul unor cercetări și chiar anchete penale! Dacă la toate acestea adăugăm și înfrângerea umilitoare de la alegerile prezidențiale înțelegem stresul prin care trece Victor Ponta, supus unor presiuni din toate părțile.
Să nu uităm reacția Ambasadei SUA care a vorbit “cu îngrijorare” despre “succesul limitat” al DNA în încercarea de “a convinge Parlamentul să răspunda pozitiv cererilor sale pentru ridicarea imunității unor parlamentari”, în vederea derulării investigațiilor penale și a aplicării măsurilor prevăzute de lege.
Dorește cu adevărat PNL să modifice legea privind imunitatea sau vorbim despre declarații pur electorale?
Din discuțiile cu colegii am înțeles că PNL este determinat să clarifice în cel mai scurt timp situația imunității parlamentarilor. Când vom avea o majoritate parlamentară acest lucru va fi posibil. Din punctul meu de vedere, Parlamentul nu ar mai trebui implicat, târât practic, în acțiunile Justiției. Prin votul parlamentarilor din comisia juridică și din plen trebuie să admit că mulți deputați și senatori sunt târâți în acest joc mârșav fără a cunoaște dosarul în cauză și fără a avea, în numeroase cazuri, pregătire de specialitate. Nu suntem toți avocați sau juriști pentru a ne pronunța în privința unui caz sau al altuia. Suntem puși în situația de a vota strict politic și nu cred că își are sensul un vot strict politic într-o acțiune a Justiției.
Eu cred că pe liderii PSD, declarativ, îi interesează percepția alegătorilor față de imaginea unui Parlament și așa puternic decredibilizat. Însă, cred că pentru ei mai important este faptul că se gândesc că ar putea ajunge, fiecare în parte, în situații similare. Ca motivație se vorbește de exagerări și abuzuri ale DNA, ale Justiției, chiar de amestec al DNA în viața politică, tertipurile politice ale acestora fiind numeroase. Personal, mi-e greu să intru în detalii pentru că nu știu fiecare dosar în parte și este destul de greu să te pronunți echidistant chiar dacă ești de specialitate. În mai 2012 Ponta a promis cel mai cinstit guvern. În cei trei ani de guvernare Ponta, nu mai puțin de 13 miniștri au avut sau au probleme penale.
Să înțeleg domnule Popescu că strategia PSD în această direcția va continua și în perioada următoare? Care ar fi soluția cea mai potrivită pentru a stopa această situație nocivă?
Până la o clarificare a legii întotdeauna va exista tentația din partea majorității de a proteja anumite persoane. Numărul acestora depinde de strategia fiecărui partid.
Pe de altă parte, cred că trebuie să avem o imunitate pliată exclusiv pe declarații și acțiuni politice. În rest, așa cum am mai spus trebuie, este obligatoriu ca toți parlamentarii să fie tratați ca simpli cetățeni. Mai mult, trebuie să existe o legislație la fel de clară care să prevină abuzurile față de oricine, nu doar față de parlamentari. Probabil că și pe acest palier ar trebui clarificate niște lucruri. Mai mult, cred că în toate cazurile, procurorii trebuie să aibă aceeași putere ca și avocații iar judecătorul să decidă. Trebuie să recunoaștem că ,astăzi, procurorii au un anumit avantaj față de avocați și acest lucru nu este normal pentru că vine în contextul în care în zona Parchetului General, DNA, nu s-au făcut după 1990 prea multe lucruri și există o presiune foarte mare din partea opiniei publice în această direcție. Intr-un stat de drept ar fi normal ca acuzarea și apărarea să aibă acces la pârghii și drepturi egale.
Cât de mult afectează imaginea instituției Parlamentului acest tip de scandaluri?
Este evident că acest tip de acțiuni afectează foarte mult imaginea Parlamentului pentru că oamenii gândesc generalist și susțin că Parlamentul, nu un grup sau altul, un partid sau altul, o majoritate sau alta, l-a scăpat pe X sau pe Y. De asemenea, este afectată imaginea României pentru că după cum știți în presa străină au apărut foarte multe informații pe marginea acestor scandaluri. Iar o știre negativă în presa străină este o pată care poate fi ștearsă cu greu. Parlamentul a fost criticat de nenumarate ori pentru faptul că a respins sau a tergiversat cereri ale DNA de ridicare a imunităţii unor parlamentari, iar ultimul raport MCV subliniază faptul că o problemă majoră în România rămâne corupția.
Un interviu de Iulian Badea