Credibilitate zero

Băsescu se vrea, din nou, liderul Opoziției. Încearcă, disperat, să repete scenariul din 2004, când a câştigat miraculos alegerile prezidenţiale pe fondul suprasaturării populaţiei de Ion Iliescu, Adrian Năstase şi toată gaşca de pesedişti avizi să acapareze, după bunul plac, România.

Fostul șef de stat nu a renunțat la ambițiile politice. Cu toate acestea, se teme de faptul că a rămas vulnerabil în fața Justiției. Știe foarte bine că are mulți, prea mulți dușmani, care îl vor anchetat de procurorii DNA, încătușat, umilit și târât prin fața camerelor de luat vederi și, în final, trimis ani grei după gratii! În consecință, Băsescu scoate de la naftalină teza reformării statului, a luptei cu găștile politice care vor să confiște România. Nu poți să mai duci războaie politice cât timp credibilitatea ta este la cota de avarie. Prea puțini români mai cred în Băsescu. Mult prea puțini ca să mai conteze. În ciuda tuturor tentativelor sale, a poza în avocatul celor mulți, înșelați de parteneriatul Iohannis-Ponta, nu convinge. Argumentele sale nu pot depăși faza discursurilor goale, lansate mai ales pe Facebook, în care nu mai crede aproape nimeni.

Băsescu nu pare să fi înțeles că, așa cum iarna nu-i ca vara, nici 2015 nu este ca 2004. Din păcate pentru el și gașca politică tot mai răsfirată din jurul său, vorbim de o altă realitate politică. Băsescu vine după zece ani de mandat la Palatul Cotroceni. Are o cotă de credibilitate extrem de scăzută. A dezamăgit milioanele de români care, în 2004 și, parțial, în 2009, au crezut în el. În promisiunile sale. În gogorița sa cu reformarea statului, cu depolitizarea administrației, cu stoparea jafului banului public… Iluzii vândute pe bandă rulantă unei populații suprasaturată de ciocoismul cronic al regimului Iliescu-Năstase. Atunci strategia sa a funcționat. Acum, însă…

Băsescu a eșuat lamentabil în demersul său ce se voia unul providențial. Nici nu putea să aibă o altă finalitate, cât timp preşedintele a fost incapabil să privească mai departe de interesele sale personale, de mizele sale mărunte, care au exclus cu brutalitate din ecuaţia decizională mult clamatul interes naţional.

În cei zece ani de mandat, Băsescu nu a făcut altceva decât să alunge de la toate pârghiile Puterii gaşca de pesedişti sfidători şi ipocriţi şi să instaleze în funcţii-cheie oamenii săi, de o obedienţă crasă – şi mă refer aici la politicieni, procurori, chestori de Poliţie şi servicii speciale, iar lista se poate prelungi în toate cotloanele decizionale ale Puterii. Dublu limbaj, atitudine revanşardă, obsesia malefică de a controla instituţii-cheie ale statului, refuzul de a juca rolul de mediator conferit de Constituţie, poziţii partizane în favoarea oamenilor săi din politică şi nu numai, transformarea şedinţelor CSAT şi a multor aşa-zise consultări de la Cotroceni în vendete personale, sunt doar câteva dintre acuzele ce îi pot fi aduse lui Traian Băsescu. Dorinţa sa de a conduce, cu orice preţ, România a transformat guvernele Boc şi MRU în instrumente docile care au pus în practică, în poziţie de drepţi, toate directivele venite de la Cotroceni. Cu consecinţe devastatoare pentru credibilitatea unui stat ce se afunda tot mai adânc în mocirla neîncrederii.

Realitatea anului 2015 este una crudă. Inclusiv pentru Băsescu. Un proverb popular spune că „fiecare pasăre pe graiul ei piere”. Iar pentru Băsescu ziua scadenței se apropie cu pași repezi. Oricât de mult ar încerca să se repoziționeze, toate porțile îi sunt închise! Abia acum înțelege, probabil, Băsescu cât de mult contează sprijinul populației, cât de mult ar fi contat o credibilitate puternică. Dar milioanele de cetățeni care l-au apărat în timpul celor două referendumuri de suspendare (în cazul celui de-al doilea, chiar și prin absența de la vot! ) l-au părăsit pe Băsescu. Și este greu de crezut că un politician cu experiența lui Băsescu nu a înțeles acest lucru.

Cazul Udrea, umilirea în public a protejatei sale, arată foarte clar că Băsescu nu mai contează deloc pentru serviciile secrete. Va primi, inevitabil, lovitura de grație. Toate disperarea, agitația, acuzele sale la adresa tuturor, nu reprezintă altceva decât vorbe în vânt.

Era Băsescu a apus definitiv! Ce păcat, însă, că România a mai pierdut zece ani!

Un editorial de Iulian Badea