Rusia amenință NATO cu „măsuri de retorsiune”
Rusia va fi obligată să răspundă în cazul consolidării Organizației Tratatului Atlanticului de Nord în Europa, a avertizat miercuri seara ambasadorul Moscovei la NATO, Aleksandr Grușko, într-un amplu interviu acordat postului public de televiziune rus Rossia 24, potrivit TASS.
‘Va trebui să reacționăm pentru a ne asigura capacitatea de apărare. Avem mijloace pentru aceasta’, a afirmat Grușko, întrebat despre implicațiile unei posibile decizii la summitul NATO de la Varșovia de anul viitor privind consolidarea capacităților Alianței în Europa.
Reprezentantul permanent al Rusiei la NATO a subliniat, în acest context, dreptul Moscovei de a-și asigura securitatea atunci când Alianța susține că nimeni nu are dreptul să să amestece în procesul său de extindere.
‘Când (secretarul general al NATO, Jens) Stoltenberg indică acest principiu (imposibilitatea de a interzice unor țări să adere la Alianța Nord-Atlantică — n.r.), el uită că există și principiul securității colective, când nimeni nu își poate întări securitatea proprie în detrimentul altuia’, a afirmat diplomatul rus.
‘Rusia vede extinderea NATO ca pe o amenințare, aspect de altfel menționat și în doctrina sa militară. Dacă vom continua în acest fel, fără a ține cont de interesele fiecărei părți, nu vom realiza nimic, cu excepția unei noi curse a înarmării’, consideră el.
Eventuala aderare a Ucrainei și Georgiei la NATO ‘va amplasa o mină’ sub securitatea europeană, Alianța înțelege acest lucru, a subliniat ambasadorul Rusiei la Alianța Nord-Atlantică.
‘Problema fundamentală constă în faptul că, în 2007, la summitul de la București a fost luată decizia că Ucraina și Georgia vor deveni la un moment dat membre NATO. Desigur, atunci când vorbim cu oameni care înțeleg modul în care se iau deciziile în Alianță, care înțeleg despre ce vorbesc, acest scenariu este practic imposibil, pentru că toată lumea realizează că astfel va fi amplasată o mină sub securitatea europeană’, a explicat Grușko, adăugând că nu crede că există mulți entuziaști care cred cu adevărat în perspectiva aderării Ucrainei și Georgiei la Alianță, potrivit RIA Novosti.
Pe de altă parte, a subliniat el, consolidarea ‘flancului estic’ al NATO în țările baltice va determina politica Alianței pentru o lungă perioadă de timp. Aceste planuri nu vor putea fi reconsiderate rapid, indică el.
‘E clar că deciziile care se iau astăzi privind consolidarea ‘flancului estic’ nu vor fi revizuite peste noapte’, remarcă diplomatul rus, afirmând că ‘retorica țărilor baltice nu se schimbă’, iar acesteia i-a fost asociată o planificare militară de durată.
Declarațiile NATO cu privire la situația din Ucraina au un potențial de confruntare mare, a mai estimat el. ‘Dacă analizăm declarațiile Alianței privind situația din Ucraina, limbajul nu a suferit nicio modificare’, consideră Grușko, indicând că Organizația pune accentul pe faptul ca acordurile de la Minsk să fie respectate în primul rând de Rusia.
‘NATO continuă să vadă Rusia ca parte a conflictului, ceea ce nu corespunde realității, și, în plus, conține un potențial mare de confruntare pentru că, de fapt, acordă Kievului indulgență pentru o soluție militară a conflictului’, susține ambasadorul rus.
Vizita actuală a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, la Washington demonstrează că Alianța este deocamdată captivă politicii de confruntare, a apreciat Grușko în același interviu. Dacă această situație va continua, ‘ne așteaptă vremuri grele în ceea ce privește securitatea europeană și eurasiatică’, a concluzionat diplomatul rus, citat de TASS.
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord trebuie să fie pregătită pentru o abordare pe termen lung de contracarare a amenințărilor din flancul estic, a declarat miercuri secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, care a denunțat „comportamentul provocator” al Rusiei față de Ucraina, Republica Moldova și Georgia, potrivit DPA și AFP.
„Suntem într-un moment de răscruce în privința securității euroatlantice. Ne confruntăm cu mari provocări. Structura noastră de securitate este pusă la încercare. Trebuie să fim pregătiți pentru o abordare pe termen lung și trebuie să ne adaptăm”, a afirmat Stoltenberg într-un discurs în fața grupului de reflecție Centrul pentru Studii Strategice Internaționale (CSIS) din Washington, la o zi după ce a discutat despre conflictul din Ucraina cu președintele american Barack Obama.
„Provocarea de securitate din flancul estic este clară și provine din partea Rusiei, care încearcă să-și consolideze influența. Anexarea ilegală și ilegitimă a Crimeii de către Rusia și acțiunile continue în scopul destabilizării Ucrainei au declanșat un conflict militar în Europa”, a subliniat Stoltenberg.
„Prin comportamentul provocator utilizat împotriva Ucrainei, Georgiei și (Republicii) Moldova, Rusia a demonstrat că are intenția de a recurge la forță sau la amenințarea cu forța în scopul exercitării de presiuni asupra țărilor vecine”, a explicat secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, denunțând „retorica nucleară” a Moscovei și „zborurile provocatoare” ale bombardierelor rusești.