Senatul a adoptat legea privind alegerile parlamentare

Senatul a adoptat miercuri propunerea legislativă privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților și pentru funcționarea Autorității Electorale Permanente (AEP), inițiată de mai mulți parlamentari PSD, UNPR, PC, PNL, UDMR și minorități.

În timpul dezbaterilor din plen, vicepreședintele social-democrat al Senatului Ioan Chelaru a solicitat președintelui de ședință, social-democratul Cristian Dumitrescu, să supună votului un amendament prin care atât în titlul, cât și în cuprinsul legii referirea la Senat să primeze celei privind Camera Deputaților, informează Agerpres.

„Amendamentul se referă la inversarea celor două denumiri ale Camerelor în conținutul legii și al tuturor articolelor, adică ‘Propunerea legislativă pentru alegerea Senatului și Camerei Deputaților’. (…) Propun să facem această inversare, Senatul având statut de Cameră superioară”, a declarat Chelaru, propunerea acestuia fiind adoptată de plen cu 102 voturi pentru.

Senatorul PNL Puiu Hașotti a susținut că prin adoptarea propunerii de lege privind alegerile parlamentare se revine la „normalitate”.

„Așa cum a spus președintele Comisiei comune, domnul Mihai Voicu, votul a fost unanim. Reprezentanții tuturor formațiunilor politice în această comisie au votat această propunere legislativă. Din capul locului, trebuie să vă spun că revenim la normalitate în sensul că va fi un vot proporțional pe liste. Este sistemul care a funcționat și a funcționat foarte bine până în 2004, este sistemul valabil în majoritatea țărilor care au vot proporțional pe liste. Două rânduri de alegeri, în 2008 și 2012, au demonstrat că legea alegerilor parlamentare, dincolo de unele aspecte neconstituționale, este una profund greșită, care creează și dispute politice”, a spus Hașotti.

El a adăugat că există „un principal vinovat pentru perturbarea atmosferei politice” — fostul președinte Traian Băsescu.

„Traian Băsescu a declanșat în opinia publică o dezbatere care a produs această lege care este valabilă azi și pe care azi o vom schimba, creând iluzia că noi am fost aleși uninominal. Votul uninominal este o iluzie. (…) De această chestiune se leagă și o altă dezbatere, lansată tot de domnul Traian Băsescu și preluată și de câțiva oameni politici, referitoare la întinerirea clasei politice. Avem un Parlament mai tânăr decât cel din 2004 cu aproape zece ani. Nu cred însă că suntem mai performanți decât Parlamentul din 2004, ca să nu vorbim de cel din 2000”, a mai declarat Hașotti.

Propunerea de lege stipulează că senatorii și deputații se aleg prin scrutin de listă, potrivit principiului repartizării proporționale, norma de reprezentare pentru alegerea Senatului fiind de un senator la 168.000 de locuitori iar în cazul Camerei Deputaților, de un deputat la 73.000 de locuitori.

De asemenea, inițiativa legislativă prevede că pragul electoral reprezintă numărul minim necesar de voturi valabil exprimate pentru reprezentarea parlamentară care este calculat după cum urmează: a) 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel național sau 20% din voturile valabil exprimate în cel puțin patru circumscripții electorale pentru toți competitorii electorali, și b) în cazul alianțelor politice și alianțelor electorale, la pragul de 5% se adaugă, pentru al doilea membru al alianței 3% din voturile valabil exprimate pe întreaga țară și, pentru fiecare membru al alianței, începând cu al treilea, câte un singur procent din voturile valabil exprimate în toate circumscripțiile electorale, fără a se putea depăși 10% din aceste voturi.

„Organizațiile cetățenilor aparținând unei minorități naționale, legal constituite, care nu au obținut în alegeri cel puțin un mandat de senator sau deputat au dreptul, potrivit art. 62 din Constituție, la un mandat de deputat, dacă au obținut, pe întreaga țară, un număr de voturi egal cu cel puțin 5% din numărul mediu de voturi valabil exprimate pe țară pentru alegerea unui deputat”, se mai arată în textul inițiativei legislative.

În lege se definește și termenul de „fraudă electorală” în sensul că aceasta este reprezentată de „orice faptă care are loc înaintea, în timpul sau după încheierea votării ori în timpul numărării voturilor și încheierii proceselor-verbale și care are ca rezultat denaturare voinței alegătorilor și crearea de avantaje concretizate prin mandate în plus pentru un competitor electoral”.

Legea are un caracter organic și a fost adoptată de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, cu 105 voturi pentru și două voturi împotrivă.