Târgul de Sânziene, la Muzeul Țăranului Român
Târgul de Sânziene, organizat de Piața Țărănească și Meșter (Ești)!, va avea loc de vineri până duminică în curtea interioară a Muzeului Național al Țăranului Român, unde vor veni târgoveți și artizani cu dulciuri, podoabe și obiecte vechi, pentru copii fiind pregătite ateliere de creativitate.
Conform unui comunicat de presă al organizatorilor transmis miercuri Agerpres, bucureștenii vor putea găsi la târg iconari, cioplitori în lemn, țesătoare, ceramiști, tineri artizani handmade, cusătorese, împletitoare.”Întrucât în curând vom sărbători ia românească, vă așteptăm să purtați, să probați și să târguiți ii vechi și ii noi: ii de sărbătoare, ii cu poale și ii fără poale, ii cu mărgele, ii ciupag, ii cusute pe marchizet, ii cusute pe pânză de casă, ii cu fodori la mâneci, cămăși de lucru, cămăși încrețite la gât, poale…”, se arată în comunicatul citat.
Negustorii de antichități aduc de prin satele și târgurile de profil țesături, mobilier, carte, ceramică, obiecte specifice unei gospodării țărănești, patefoane, ceasuri, gravuri și felurite obiecte de artă iar colecționarii sunt așteptați, ca de fiecare dată, cu diverse obiecte și poveștile lor.
Vizitatorii vor putea cumpăra de la producători prăjituri tradiționale, miere și produse apicole, plăcinte, ciocolată de casă, brânzeturi, dulcețuri, siropuri și zacuști, turtă dulce și covrigi, cornet boierești și babic tătăresc. De asemenea, vor putea degusta preparatele românești la ceaun care se servesc cu lipie dâmbovițeană, precum sarmale în foi de viță, plachie de crap cu mămăligă, pulpe la ceaun.
Copiii începând cu vârsta de 4 ani sunt așteptați să participe la atelierele de creativitate, unde vor învăța să picteze pe ceramică sau să lucreze cu lâna împâslită.
Noaptea de Sânziene este în 23 spre 24 iunie. Această sărbătoare mai poartă numele și de Amuțitul cucului sau Drăgaica. Dacă cucul încetează din cântat înainte de Sânziene, vara va fi una secetoasă. La început, serbarea coincidea cu data solstițiului, adică 21 iunie. Mai târziu, ceremonialul fiind considerat de către biserică drept păgân, a fost mutat pe 24 iunie — ziua dedicată Sfântului Ioan Botezătorul.
În timp, Noaptea de Sânziene — cum este denumită în folclorul românesc — a devenit o serbare populară. Pentru țărani, această zi este foarte importantă pentru prognoza vremii. În credința populară se crede că, dacă plouă de Sf. Ioan Botezătorul (Sânziene) sau după, este de rău augur deoarece următoarele 40 de zile va ploua neîncetat.